Loading...

UNIVERSITATEA NOASTRĂ: EXCELENȚĂ ACADEMICĂ ȘI RESPONSABILITATE SOCIALĂ

Descarca Programul managerial

Viziunea mea despre universitate pornește de la oameni: cei care prin munca, talentul și dăruirea lor duc mai departe o tradiție de excelență a spațiului academic românesc - profesori, cercetători, personal administrativ; cei care ni se alătură an de an și pentru care ne străduim să dezvoltăm prestigiul instituției noastre și să le oferim o pregătire la standarde internaționale – studenți, doctoranzi; cei pentru care dezvoltăm cunoașterea și inovarea și apărăm principiile democratice – oamenii, societatea (care în contextul globalizării și al circulației ideilor și persoanelor, depășește granițele naționale). De aceea motto-ul programului meu este Universitatea noastră.

La baza acestui program au stat trei idei principale, care oglindesc convingerile și valorile mele în ceea ce privește universitatea de mâine:

  • Consolidarea prestigiului academic și social al Universității din București trebuie să pornească de la membrii comunității noastre: profesori și cercetători, studenți și doctoranzi, colegi din administrație.
    Universitatea noastră este una comprehensivă, valoarea ei fiind dată, în primul rând, de diversitatea domeniilor pe care le ilustrează. De aceea trebuie să căutăm să înțelegem diferențele dintre facultăți, să le respectăm specificitatea, pentru a putea construi o strategie de dezvoltare care să mențină și să întărească tradiția și renumele instituției noastre. Definirea unor obiective comune, care să răspundă standardelor de calitate naționale și internaționale nu trebuie, în opinia mea, să ducă la uniformizare, ci să se bazeze pe partajarea bunelor practici sau a experiențelor de succes, precum și pe valorificarea potențialului specific fiecărei facultăți ori domeniu în parte.
  • Perenitatea tradiției academice trebuie să rămână un factor de orientare într-o societate aflată într-o schimbare permanentă și să constituie o bază a responsabilității sociale și a excelenței academice .
    Într-o lume în care nu doar tehnologiile se schimbă cu o rapiditate uimitoare, ci și ansamblurile de cunoștințe, viziunile despre lume și om, Universitatea trebuie să rămână o instituție care asigură coerența schimbării în spațiu și timp, fiind ea însăși un factor decisiv al acestei schimbări. Îmi propun (asigurând resursele, infrastructura și programele necesare) ca Universitatea noastră să-și confirme tradiția în această lume în plină schimbare, să-și consolideze poziția pe plan internațional, să se înnoiască permanent, să rămână un vector al schimbării în societate, nu numai prin pregătire și formare, ci și prin cercetarea de vârf, generatoare de inovare.
  • Rolul fundamental al universității este de a forma persoane autonome din punct de vedere moral și intelectual, al dezvoltării sociale prin educație și cercetare
    Activitatea de predare – învățare și de cercetare din Universitatea noastră trebuie să răspundă idealului formării solide, cu baze culturale și științifice serioase, cu dezvoltarea responsabilității și participării civice, a personalității studenților. Nici procesul de învățământ, nici acela al cercetării nu trebuie orientate exclusiv în vederea satisfacerii cererii pieței și a dezvoltării tehnologice accelerate. Universitatea este datoare să intervină pe piața muncii și în plan social pentru a apăra și a menține valorile legate de o formare de calitate, comprehensivă, precum și pentru consolidarea unei cetățenii participative și apărarea principiilor democratice fundamentale.
În ceea ce privește organizarea, dezvoltarea și guvernarea universității, viziunea mea se bazează pe trei principii:

  1. Promovarea unui management participativ
    În toate funcțiile manageriale pe care le-am deținut de-a lungul timpului (șef de catedră, decan și prorector), rezultatele obținute au fost posibile datorită colaboratorilor pe care i-am avut alături. De asemenea, exercitarea acestor funcții m-a făcut să înțeleg că la nivel de departament, facultate și universitate existența unei comunități educaționale și organizaționale constituie cheia excelenței și a dezvoltării instituționale.
    Astfel, în viziunea mea, construirea unei echipe manageriale și a unei infrastructuri organizaționale care să le respecte și să le valorifice reprezintă un element esențial. Experiența și profesionalismul profesorilor noștri în diverse domenii trebuie puse mai mult în valoare, iar pentru un rector, care nu poate avea cunoștințe aprofundate în toate domeniile de activitate didactică, științifică ori administrativă, constituirea unei asemenea echipe este fundamentală în elaborarea unor strategii pertinente și implementarea eficientă a acestora. Există o imensă resursă de cunoaștere și experiență, de reflecție aplicată și metodică la nivelul facultăților, în rândurile profesorilor, cercetătorilor și studenților. Pe lângă funcțiile de conducere, îmi propun să creez și poziții de consilier și, la unele departamente administrative, poziții de coordonare asumate de cadre didactice (soluție folosită cu succes de universități partenere din țară și din străinătate).

  2. Dezvoltare bazată pe diagnoză instituțională și creșterea rolului Universității în elaborarea politicilor universitare / educaționale
    Stabilirea obiectivelor strategice și a direcțiilor de dezvoltare trebuie să se bazeze pe o analiză permanentă atât a resurselor, atuurilor și intereselor organizației, cât și a oportunităților și riscurilor legate de contextul socio-economic. Prin reorganizarea și dezvoltarea departamentelor existente, este necesară crearea a trei structuri de coordonare la nivel de universitate (prin reorganizarea și dezvoltarea unor structuri existente):
    - Un Departament pentru strategie și dezvoltarea de politici universitare, care să coordoneze elaborarea și implementarea strategiei instituționale și să formuleze propuneri de politici universitare în colaborare cu partenerii din consorțiile naționale și internaționale. Acest departament va asocia actuala Direcție de Orientare Strategică și Politici Publice, Biroul de Statistică și va folosi expertiza și experiența Centrului de Strategii al Universității (din cadrul FAA). De exemplu, îmbunătățirea prezenței Universității din București în clasamentele internaționale este un obiectiv strategic transversal, care necesită o analiză riguroasă a indicatorilor folosiți în aceste evaluări și stabilirea acțiunilor prin care rezultatele actuale pot fi ameliorate. Participarea activă la elaborarea unor politici universitare presupune, între altele, participarea profesorilor în structurile de evaluare naționale și internaționale pentru a asigura o mai mare vizibilitate expertizei din universitate, dar și pentru a putea dezvolta sau susține viziunea și proiectele instituționale.
    - Un Departament de analiză și prognoză educațională și de cercetare, după modelul unor structuri similare existente în universități din străinătate, care pe baza integrării actorilor educaționali din facultăți și tuturor celor interesați (stakeholderi), să se constituie într-o rețea organizațională aptă să ofere un tablou al necesităților, problemelor existente, precum și să propună direcții de dezvoltare dinamice și inovatoare, în funcție de contextul național și internațional. Perfecționarea infrastructurii și a dotărilor în vederea stimulării proiectelor pedagogice și de cercetare, creșterea proiectelor interdisciplinare și consolidarea relației cu mediul de afaceri și piața muncii sunt obiective obligatorii.
    - Un Departament pentru dezvoltarea patrimoniului, care: a) să coordoneze eficient rezolvarea problemelor (inclusiv prin dezvoltarea capacității de accesare de fonduri) legate de construirea, renovarea, amenajarea și dotarea spațiilor didactice și de cercetare, precum și a spațiilor destinate studenților și activităților sportive și de loisir; b) să dezvolte o strategie de valorificare (culturală, simbolică și economică) a spațiilor și imobilelor universității din București și din țară (Grădina Botanică, Casa Universitarilor, Stațiunea Zoologică Sinaia, stațiunile de la Orșova, Hațeg, Brăila, Sf. Gheorghe, Surlari etc.).

  3. Flexibilizarea deciziei manageriale prin consolidarea dialogului și comunicării cu membrii comunității academice .
    În același spirit al informării continue intenționez ca experiențele și performanțele realizate de facultăți să fie mai consistent valorificate în proiectele derulate la nivelul universității, iar dialogul dintre conducerea universității și facultăți să devină un vector al culturii noastre organizaționale. Trebuie să îmbunătățim structura Universității noastre ca organizație și să găsim cadrul necesar astfel încât facultățile și centrele de cercetare să coordoneze direct proiectele din sfera lor de expertiză și competență.

În elaborarea programului meu managerial am ținut seama de trei elemente fundamentale:

  • comunitatea academică și specificul instituției pentru care este elaborat; schița de program lansată la începutul acestei primăveri a fost prezentată și discutată cu peste 800 de colegi, în întâlniri colective, în discuții individuale sau pe e-mail în perioada martie – iulie, respectiv octombrie – noiembrie 2019; în toamna acestui an am avut mai multe întâlniri cu studenții Universității pentru a clarifica datele relative la proiectele care îi privesc direct. Cea mai mare parte a criticilor, propunerilor, sugestiilor comunității noastre academice se regăsesc în proiectul managerial sau în fișele destinate facultăților, întocmite în urma întâlnirilor de care am vorbit, fișe care îmi vor fi utile pentru construirea planului meu de acțiune dacă reprezentanții studenților și colegii îmi vor acorda încrederea lor și vor alege să fiu rectorul Universității din București pentru mandatul 2019-2023.
  • standardele de evaluare instituțională folosite la nivel internațional; am pornit de la standardele și criteriile de evaluare instituțională ale agenției de evaluare High Council For The Evaluation Of Research And Higher Education, membră a membră a European Association for Quality Assurance in Higher Education (ENQA) și inclusă în Registrul European al agențiilor de acreditare (EQAR);
  • politicile educaționale și contextul socio-economic: pe lângă studierea strategiilor naționale în ceea ce privește educația și piața muncii, am acordat o atenție deosebită și strategiilor și rapoartelor la nivel european. De asemenea, am încercat să citesc cât mai multe studii și analize internaționale legate de rolul universităților în societatea actuală (de exemplu: The Conversation, http://www.europarl.europa.eu/factsheets/fr/sheet/140/enseignement-superieur, Inside Higher Ed, etc.).
Structura programului pornește de la o scurtă analiză a situației actuale a Universității din București, continuă cu viziunea instituțională, cu șapte secțiuni cu obiective sectoriale, iar la sfârșit prezintă principalele etape și mecanisme de implementare.

UNIVERSITATEA DIN BUCUREȘTI: SCURTĂ ANALIZĂ A SITUAȚIEI ACTUALE

PUNCTE TARI

  • Una dintre cele mai vechi și prestigioase instituții de învățământ din România.
  • O tradiție intelectuală, științifică și civică prin care Universitatea din București a devenit un vector al cunoașterii și al promovării valorilor democratice.
  • Una dintre cele mai mari universități din România: peste 30.000 de studenți și peste 1300 de cadre didactice și de cercetare titulare.
  • O universitate comprehensivă, multidisciplinară: cu un total de 19 facultăți, Universitatea din București este singura universitate din București care are avantajul de a acoperi majoritatea domeniilor științifice și singura din țară cu toate domeniile STEM.
  • O diversitate extraordinară a programelor de studii: 93 de programe de licență, 208 programe de masterat, 21 de programe de doctorat, programe de reconversie profesională și de perfecționare.
  • Prestigiu și vocație internațională: peste 300 de acorduri de colaborare bilaterală cu universități din 52 de țări.
  • Diplomele Universității din București sunt recunoscute în majoritatea țărilor din lume.
  • O resursă umană extraordinară: numeroase cadre didactice și cercetători inserați în rețele internaționale, a căror cunoaștere și creativitate au generat programe și proiecte de excelență.
  • O vastă rețea de cercetare: peste 50 de institute, departamente şi centre de cercetare, consolidată în ultimii ani prin activitatea ICUB.
  • Asociații și organizații studențești implicate în proiecte diverse, care oferă un dinamism important pentru comunitatea noastră academică.
  • Un patrimoniu cu clădiri monumente istorice și cu o răspândire geografică importantă: numeroase imobile în București și în alte localități din țară (majoritate în zone de atracție turistică din țară).
  • PUNCTE SLABE

  • Patrimoniul: facultăți care nu au sedii proprii, clădiri care necesită lucrări masive de renovare, reabilitare și modernizare.
  • Spații insuficiente pentru studenți (cămine, cantine, săli de studiu), pentru activități sportive și de recreere pentru comunitatea UB.
  • Dotarea neadecvată cu echipamente științifice a sălilor de curs, laboratoarelor și centrelor de cercetare: proiectoare și laptopuri cu acces la internet pentru predare, aparatură și substanțe de laborator, rețele performante de computere, softuri educaționale și de cercetare etc.
  • Scăderea în rankingurile internaționale.
  • Birocrație și administrație greoaie: servicii neintegrate, proceduri neclare, comunicare deficientă, întârzieri ale activităților administrative, precaritatea programelor și instrumentelor de gestiune informatică.
  • Exploatarea insuficientă a expertizei și resursei umane din facultăți: cunoaștere și colaborare insuficiente, reglementări care nu încurajează folosirea comună a resurselor și proiectele inter- facultăți.
  • Atragerea unui număr mic de studenți internaționali: prea puține programe de studii în limbi străine, servicii reduse pentru studenții internaționali, precaritatea informațiilor și a comunicării în limbi de circulație internațională.
  • Dezvoltarea insuficientă a programelor de formare continuă și a modulelor de specializare pentru nivelul universitar/post-universitar.
  • Lipsa unei strategii pentru studenții și angajații cu dizabilități, pentru asigurarea egalității de șanse și a unei educații incluzive.
  • Absența unor servicii sociale în afara celor obligatorii: spații pentru îngrijirea temporară a copiilor, servicii de consiliere și suport psihologic pentru studenții și angajații aflați în situații dificile.
  • Implicarea redusă a Universității în proiecte cu impact social.
  • OPORTUNITĂȚI

  • Dezvoltarea colaborării cu autoritățile publice pentru finanțarea proiectelor imobiliare.
  • Colaborarea cu mediul privat pentru finanțări / sponsorizări pe proiecte de interes comun (imobiliare, de cercetare, expertiză etc).
  • Diversificarea activităților care pot genera venituri: hub-ul de inovare și încurajarea de start-up-uri; dezvoltarea serviciilor de consultanță și expertiză la nivel instituțional; activități comerciale în spațiile care permit acest lucru.
  • Dezvoltarea programelor de formare continuă, a programelor/modulelor postuniversitare.
  • Creșterea vizibilității și impactului internațional: proiectul CIVIS, programul ERASMUS +, proiecte de cercetare europene.
  • Îmbunătățirea culturii organizaționale: creșterea sentimentului de apartenență la comunitatea UB, crearea unui mediu de lucru prietenos și favorabil dezvoltării carierelor și proiectelor membrilor comunității.
  • Ameliorarea unor servicii și departamente prin folosirea alternativă a externalizării: pentru managementul de proiecte (imobiliare, de resurse umane, de cercetare); pentru lucrările de construcții și reparații etc.
  • Consolidarea Asociației Alumni și folosirea mai bună a rețelei de absolvenți pentru promovarea universității, dar și pentru demararea de proiecte pedagogice, de cercetare sau socio-culturale.
  • Dezvoltarea unei politici instituționale prin care Universitatea să devină un actor cheie în politicile educaționale.
  • Elaborarea unei strategii pe responsabilitate socială care să îi permită Universității din București să devină un reper în domeniu la nivel național.
  • RISCURI

  • Scăderea demografică, rata mare a abandonului școlar la nivel preuniversitar și mobilitatea în creștere a absolvenților de liceu (care optează pentru studii universitare în străinătate).
  • Competiția cu universitățile internaționale în recrutarea studenților.
  • Rata abandonului după primul an de studiu, mai ales în programele de licență.
  • Subfinanțarea universităților și mai ales fondurile reduse pentru investiții și cercetare.
  • Dinamica pieței muncii și accentul (uneori excesiv) pus pe angajabilitate în evaluarea programelor de studii.
  • Standarde ocupaționale care nu includ obligativitatea studiilor de master pentru anumite profesii și care în multe cazuri nu impun o calitate reală a formării pentru nivelurile de specializare corespunzătoare studiilor universitare.
  • Concurența făcută de diverși actori (din mediul privat/asociativ) în ceea ce privește programele de formare finalizate cu certificate profesionale.
  • Tendința de devalorizare (în formare și cercetare) atât la nivel național cât și la nivel european a științelor socio-umane.
  • Scăderea nivelului economic al populației, care poate influența opțiunea absolvenților de liceu pentru universități din orașe cu costuri de întreținere mai mici.
  • Dificultatea de recrutare a unor persoane cu experiență și expertiză în domenii care sunt bine plătite pe piața muncii: managementul de proiecte europene, ingineri și arhitecți etc.
  • Reducerea finanțării proiectelor imobiliare din fonduri europene pentru regiunea București-Ilfov.
  • Politizarea mediului universitar: inferența politicului poate afecta dezvoltarea unei strategii și a unor politici universitare autonome.

  • VIZIUNE INSTITUȚIONALĂ

    1. OBIECTIVE ȘI PRINCIPII TRANSVERSALE (acestea se vor regăsi în toate secțiunile programului)

    1.1. Dezvoltarea instituțională, menținerea și consolidarea prestigiului academic și social al Universității din București prin:
    • Excelența în predare și cercetare și consolidarea prestigiului internațional prin: asigurarea condițiilor, resurselor și cadrului instituțional necesare modernizării și adaptării metodelor de predare-învățare, dezvoltarea cooperării internaționale în procesul educațional și de cercetare, creșterea participării în programele de cercetare europene.
    • Continuarea și consolidarea rolului social al Universității (promovarea culturii democratice, dezvoltarea obiectivelor și activităților care țin de responsabilitatea socială). Universitatea va fi mai atentă la nevoile comunității în care își desfășoară activitatea. Vor fi identificați factori interesați (stakeholderi) instituționali din toate domeniile pentru realizarea acestei direcții strategice, asigurându-se resursele și cadrul necesar implementării sale.
    • Valorificarea tradiției noastre universitare, atât în predare și cercetare, cât și în dimensiunea responsabilității sociale, prin integrarea în cursuri și activitatea de cercetare a realizărilor mai vechi și mai noi, culturale și științifice ale foștilor profesori și studenți și resemnificarea simbolică a spațiilor și activităților universitare potrivit tradiției acestora. Dezvoltarea comunicării în scopul creșterii vizibilității Universității din București ca actor central în procesul educațional și de cercetare, precum și în ceea ce privește responsabilitatea socială.
    1.2. Întărirea unei culturi organizaționale care să pună în centrul său respectul și valorizarea resursei umane
    • Continuarea și dezvoltarea dimensiunii etice a activității didactice și de cercetare prin care: se asigură libertatea de exprimare a tuturor membrilor comunității noastre academice; este respectată diversitatea culturală, etnică, de gen, de vârstă, religioasă etc.; este consolidată cultura onestității și integrității academice.
    • Dezvoltarea unor instrumente, servicii și departamente care să susțină activitatea de predare și cercetare, să ajute la dezvoltarea carierei academice a fiecărui cadru didactic și să contribuie la crearea unui mediu instituțional favorabil colaborării și dialogului (de exemplu, platforme on-line pentru difuzarea materialelor didactice, suporturi de curs etc.).
    • Reconfigurarea procedurilor de evaluare și a structurilor administrative prin reducerea (în limitele cadrului legal) birocrației și creșterea dimensiunii calitative, care să sprijine contribuțiile originale și proiectele novatoare și să eficientizeze comunicarea internă.
    1.3. Dezvoltarea capacității financiare a Universității: o strategie sustenabilă trebuie să se concentreze pe producerea de venituri, nu numai pe economii
    • Valorizarea mai bună a resurselor existente (folosirea și partajarea instrumentelor și proiectelor dezvoltate de facultăți și departamente în diferite domenii; valorificarea diversității programelor de studii și direcțiilor de cercetare, care conferă universității noastre o anvergură pluridisciplinară ce trebuie transformată într-un atu major; continuarea folosirii cu atenție, transparență și corectitudine a resurselor materiale existente; diversificarea activităților specifice la Casa Universitarilor (inclusiv parcul), Geoparcul internațional UNESCO din Hațeg, Grădina Botanică, la Stațiunea Zoologică Sinaia, la Muzeul Universității etc., care pot produce noi venituri pentru Universitate.
    • Consolidarea serviciilor de fundraising și a proiectului de hub de inovare prin recrutarea unei resurse umane cu expertiză în domeniu (dezvoltarea de start-up-uri și valorificarea brevetelor trebuie să fie încurajate).
    • Dezvoltarea finanțărilor pe baza parteneriatului public-privat și public – public (cu instituțiile publice și cu deosebire cu autoritățile publice locale) prin consolidarea celor existente și identificarea de noi parteneri strategici.
    2. OBIECTIVE INSTITUȚIONALE SECTORIALE (acestea vor fi dezvoltate mai departe în secțiuni specifice)

    2.1. Valorizarea activității didactice ca misiune fundamentală a Universității
    • Consolidarea programelor existente și menținerea diversității ofertei educaționale vor fi însoțite de un efort permanent de dezvoltare și adaptare inteligentă și critică la cerințele educaționale naționale și internaționale.
    • Susținerea (în continuare) a necesității introducerii dublei specializări (reglementată în legislație, neimplementată până în acest moment de către ARACIS), un obiectiv ce și l-a stabilit și Consorțiul Universitaria în acest an.
    • Recunoașterea activității de predare drept o activitate esențială pentru misiunea universității.
    • Dezvoltarea resurselor necesare unui proces de predare adaptat la tendințele și standardele internaționale (dotări, susținerea formării profesorilor, folosirea noilor tehnologii).
    • Consolidarea dimensiunii etice în activitatea didactică.
    2.2. Susținerea și consolidarea excelenței și inovării în cercetare
    • Stimularea proiectelor de cercetare care produc cunoaștere și inovare, la nivel național și internațional (prin diverse instrumente și servicii).
    • Susținerea proiectelor de cercetare cu potențial de a dezvolta start-up-uri și de a atrage finanțări din mediul privat.
    • Consolidarea unei echipe care să elaboreze și să ofere suport pentru implementarea unei strategii de cercetare solide, în acord cu standardele internaționale.
    2.3. Consolidarea poziției internaționale a Universității din București
    • Consolidarea prestigiului internațional al Universității din București în domeniul cercetării (prin susținerea de proiecte, susținerea mobilității cadrelor didactice, prin promovarea rezultatelor deosebite în domeniul cercetării către partenerii noștri internaționali).
    • Dezvoltarea internaționalizării programelor de studii (prin susținerea programelor de studii care au convenții cu universități internaționale, prin creșterea recrutării de studenți internaționali, prin susținerea mobilităților cadrelor didactice și studenților, prin creșterea numărului de proiecte în domeniul didactic).
    • Dezvoltarea și îmbunătățirea serviciilor și resurselor destinate profesorilor invitați din universități partenere și a studenților internaționali.
    • O valorificare mai bună a rețelelor, instituțiilor și facilităților din spațiul francofon.
    2.4. O educație centrată pe student și includerea permanentă a nevoilor studenților în toate activitățile instituției noastre
    • Promovarea unor acțiuni și structuri care să consolideze cultura democratică participativă a studenților.
    • Respectarea și întărirea setului de principii legate de educația centrată pe student.
    • Dezvoltarea și eficientizarea serviciilor de consiliere pedagogică, consiliere profesională și integrare pe piața muncii.
    • Dezvoltarea în rândul studenților a unei culturi a responsabilității pentru propria formare ca personalitate autonomă și creatoare.
    2.5. Elaborarea unei strategii de dezvoltare a patrimoniului Universității pe termen scurt și mediu
    • Încercarea de rezolvare a nevoilor legate de spații de învățământ, cazare și cantine (reabilitare – termen scurt / construcție – termen mediu).
    • Elaborarea unui plan pe termen mediu care să ducă la modernizarea tuturor spațiilor UB, inclusiv a celor dedicate activităților independente ale studenților.
    • Dezvoltarea, în proiectul pe termen mediu, a spațiilor destinate activităților culturale, sociale, sportive, de recuperare, precum și înființarea / configurarea / alocarea unora pentru preluarea / îngrijirea temporară a copiilor.
    2.6. Eficientizarea administrației și dezvoltarea unui management participativ
    • Promovarea unui tip de leadership care să consolideze lucrul în echipă, promovarea principiilor participative și a transparenței în funcționarea Universității.
    • Implicarea unui număr mai mare de cadre didactice în procesele de organizare și funcționare administrativă, pentru a găsi soluții adaptate nevoilor comunității.
    • Continuarea reformei administrative pentru eficientizarea serviciilor și departamentelor Universității, prin îmbunătățirea comunicării interdepartamentale și promovarea unui management participativ.
    • Folosirea softurilor integrate (de tip intranet) pentru o gestiune administrativă eficientă.
    2.7. Responsabilitatea socială: o vocație și o datorie a Universității din București
    • Susținerea tuturor acțiunilor ce țin de responsabilitatea socială, astfel încât Universitatea să devină un vector al promovării acesteia la nivel național.
    • Asigurarea unui mediu instituțional care să fie sensibil și favorabil pentru toți membrii comunității academice ai Universității din București (recunoașterea și respectarea diversității și a nevoilor specifice: nu numai cele legate de statutul socio-profesional, dar și cele care țin de etnie, vârstă, situație familială, gen, dizabilități sau boli).
    • Creșterea preocupării și acțiunilor legate de protecția mediului înconjurător (dezvoltarea unei culturi organizaționale sensibilă la problemele de mediu, dezvoltarea de practici și comportamente care să respecte mediul înconjurător, includerea obiectivelor și priorităților legate de protecția mediului înconjurător și dezvoltarea durabilă în toate acțiunile și activitățile Universității).
    • Consolidarea rolului Universității ca vector în formarea de cetățeni activi și responsabili: pe lângă formarea specifică a studenților, transmiterea valorilor democratice și a unei cetățenii participative reprezintă o datorie fundamentală, ce se înscrie, de altminteri, în tradiția noastră universitară.
    • Dezvoltarea rolului Universității în relația cu piața muncii: responsabilitatea universității este de a susține (prin formare) integrarea studenților pe piața muncii, dar și de a fi o voce importantă în elaborarea și evaluarea politicilor care definesc standardele de formare și specializare, astfel încât să impună o formare de calitate.
    • Intensificarea participării Universității în proiecte cu impact social.

    OBIECTIVE INSTITUȚIONALE SECTORIALE

    1. ACTIVITATE DIDACTICĂ

    Formarea complexă a studenților bazată pe asimilarea sistematică și creatoare a culturii și științei reprezintă dimensiunea esențială a activității didactice. Activitatea didactică nu este doar o simplă transmitere de cunoștințe. Cei care predau joacă un rol esențial în rafinarea cunoașterii, în organizarea acesteia, în recrearea experiențelor originare ale descoperirii și creației propriu-zise. Nu există predare și învățare fără atractivitate, fără sinteză în cercetare din partea celui care predă și fără responsabilitatea celui care învață. Principiile de dezvoltare legate de activitatea didactică trebuie să pornească de la două elemente principale: a) cunoașterea, respectarea și valorificarea resurselor existente; b) identificarea priorităților din politicile educaționale europene, globale și naționale, pentru o corelare a politicii Universității cu acestea.

    1.1. Consolidarea și dezvoltarea programelor de studii existente și valorificarea diversității acestora
    • Găsirea de soluții adecvate pentru menținerea programelor de studii care se înscriu în tradiția prestigioasă a Universității și contribuie la rolul său fundamental de instituție care produce cunoaștere și formează generațiile de viitori profesioniști și cetățeni responsabili (chiar dacă unele dintre aceste programe se confruntă cu probleme de recrutare, trebuie găsite soluții – în termeni de promovare, de complementaritate între partea didactică și cea de cercetare etc. – pentru a păstra aceste programe de studii, unele unicat pe plan național). De exemplu, programele de studii de limbi clasice, programele de studii în limbi străine și mai ales în limba franceză, programele de studii din domeniul științelor (de exemplu, chimie sau fizică), trebuie să facă obiectul unor politici specifice de promovare și de susținere instituțională.
    • Sprijinirea programelor de master de cercetare și dezvoltarea celor de tip profesional: pornind de la consultarea facultăților și de la analiza situației existente se va elabora o strategie care să încurajeze programele de master inter-facultăți, atât în domeniul cercetării fundamentale cât și în diverse arii profesionale. Va fi susținută colaborarea dintre științele exacte, științele pământului și științele socio-umane, insuficient dezvoltată până în prezent, dar tot mai frecventă la nivel internațional (de exemplu, programe de master care să combine formarea în domeniul managementului și în diverse specializări din domeniul fizicii, chimiei, biologiei; sau programe de master care să combine competente informatice necesare analizei de tip big data cu specializări din domeniul istoriei, științelor politice sau sociologiei, etc.)
    • Introducerea programelor de master didactic (obiectiv ce și l-a stabilit și Consorțiul Universitaria în acest an): redactarea urgentă a unui program care să intre în programul-pilot anunțat recent de ministrul educației.
    • Organizarea de cursuri de vară, școli de vară, care contribuie atât la atragerea de fonduri cât și la promovarea Universității: vor fi susținute și consolidate toate inițiativele existente și se va pune accentul pe centralizarea și promovarea integrată, care să consolideze imaginea Universității. În urma unei analize a rezultatelor obținute și a nevoilor identificate pot fi propuse noi proiecte de acest tip;
    • Elaborarea urgentă a unei strategii de promovare integrată la nivelul Universității, cu accent deosebit pe comunicarea din mediul on-line (consultarea și folosirea experienței colegilor de la Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării și de la Facultatea de Litere).
    • Generalizarea admiterii on-line și dezvoltarea platformei informatice a secretariatelor pentru a ușura procesele administrative și comunicarea (de exemplu catalogul on-line).
    1.2. Susținerea și recunoașterea activității de predare – misiune fundamentală a Universității
    • Asigurarea dotărilor necesare pentru o desfășurare optimă a activității didactice (continuarea și extinderea inițiativei de dotare a laboratoarelor de licență / master prin alocarea anuală a unui buget special destinat acestui scop). Atât laboratoarele din facultățile de științe, cât și sălile de curs și seminar din facultățile din domeniul socio-uman trebuie dotate cu aparatură, echipamente, soft-uri, substanțe, consumabile care sunt indispensabile procesului didactic. Contractele de achiziție a aparaturii și echipamentelor să fie însoțite și de obligații de mentenanță a acestora.
    • Identificarea unor soluții viabile și eficiente pentru creșterea ponderii activității de predare în evaluarea și cariera cadrelor didactice (inclusiv prin discuții la nivelul Consorțiului Universitaria și cu Ministerul Educației Naționale privind adaptarea în acest sens a standardelor naționale și propunerea formulării unor standarde diferențiate pentru cadrele didactice universitare, respectiv pentru cercetători).
    • Recunoașterea simbolică și promovarea prin mijloacele de comunicare on-line a performanțelor și ideilor novatoare în domeniul predării (premieri, recompense materiale – în spiritul transparenței, al specificului domeniilor și al metodologiilor proprii).
    • Organizarea de module destinate formării cadrelor didactice pentru folosirea de metode de predare inovative (în concordanță cu cerințele și criteriile de evaluare ori de finanțare europene).
    1.3. Adaptarea ofertei educaționale la prioritățile naționale / internaționale și ale pieței muncii
    • Crearea unui compartiment specializat care să ofere suport facultăților pentru identificarea specializărilor și programelor care se regăsesc în strategiile naționale și internaționale, precum și pentru constituirea dosarelor de acreditare sau evaluare periodică a programelor de studii (ARACIS, ANOFM etc).
    • Dezvoltarea unui compartiment specializat care să asigure legătura cu piața muncii pe dimensiunea specifică a programe de studii; acest compartiment va avea consultări regulate cu partenerii din mediul profesional, va identifica nevoile / cerințele acestora și va comunica apoi cu facultățile pentru adaptarea / crearea de programe de studii care să asigure un grad ridicat de angajabilitate a studenților / absolvenților. Este importantă folosirea experienței de succes a unor facultăți în acest domeniu (de exemplu, Facultatea de Administrație și Afaceri, Facultatea de Geografie, Facultatea de Geologie și Geofizică – mai nou -, Facultatea de Matematică și Informatică, Facultatea de Psihologie și Științele Educației, Facultatea de Sociologie și Asistență Socială etc.).
    • Consolidarea programelor de practică, internship și voluntariat care să dezvolte competențe profesionale legate de programele de studii.
    • Acordarea unei atenții sporite în organizarea și monitorizarea practicii profesionale, asigurarea dotărilor și condițiilor necesare unei bune desfășurări a programelor de practică, eventual creșterea numărului de ore alocate pentru practică în conformitate cu legislația în vigoare și cu specificitatea domeniilor (ex. științele vieții sau științele pământului).
    1.4. Încurajarea învățării pe tot parcursul vieții și dezvoltarea de module care să ofere certificate de specializare
    • Menținerea și dezvoltarea ofertei educaționale care să încurajeze și să faciliteze participarea persoanelor deja angajate (de exemplu prin programul flexibil al programelor de master, prin menținerea programelor de studii cu frecvență redusă).
    • Crearea unui compartiment administrativ care să ofere sprijin pentru identificarea specializărilor (aferente ocupațiilor din Clasificarea Ocupațiilor din România - COR) și constituirea dosarelor de acreditare a unor module de specializare (post-universitare, pe nivelul 6 și 7 din COR) finalizate cu certificate recunoscute de ANOFM (cu concursul colegilor de la Facultatea de Psihologie și Științele Educației).
    • Organizarea de astfel de module în facultăți reprezintă o sursă suplimentară de venituri și va permite dobândirea unor competențe transversale, contribuind astfel la o profesionalizare de calitate. Universitatea din București se poate impune pe piață cu formare/specializare de calitate, ceea ce poate spori și atractivitatea programelor de licență și master.
    1.5. Dezvoltarea de platforme de formare on-line de cursuri de tip MOOC
    • Identificarea cererilor de formare on-line (mai ales prin cursuri on-line) și a nevoilor de dotare pentru organizarea acestora (folosirea expertizei colegilor de la Departamentul de Informatică pentru achiziționarea și configurarea programelor necesare).
    • Dezvoltarea, pe termen scurt, a unor proiecte pilot și, ulterior, pe termen mediu, extinderea lor.
    1.6. Consolidarea colaborării cu colegii din învățământul preuniversitar
    • Proiecte de colaborare cu cadrele didactice, atât pentru o mai bună promovare a programelor noastre de studii, cât și pentru oferirea unui suport pentru formarea continuă a profesorilor din învățământul preuniversitar (de folosit experiența colegilor de la Facultatea de Istorie, Facultatea de Psihologie și Științele Educației etc.).
    • Dezvoltarea unor acorduri de parteneriat între Universitate și Inspectoratele Școlare Județene / Casele Corpului Didactic pentru organizarea de programe de pregătire pentru gradul II, I.
    • Concursuri și școli de vară pentru elevi (a se vedea experiența participării în cadrul unor astfel de inițiative a colegilor de la Facultatea de Chimie, Facultatea de Filosofie, Facultatea de Fizică, Facultatea de Istorie, Facultatea de Matematică și Informatică, Facultatea de Psihologie și Științele Educației etc., precum și pe aceea a Asociației Studenților din Universitatea din București – ASUB, etc.).
    • Organizarea anuală a unui Festival STEM (Sciences, Technology, Engineering and Mathematics) care să reunească și să dezvolte, într-un eveniment foarte vizibil, toate activitățile de promovare a acestor domenii (Școala de vară de la Măgurele, Noaptea cercetătorilor europeni, etc). Prin acest festival deschis publicului bucureștean, se urmărește atât creșterea vizibilității Universității din București în comunitate cât și atragerea elevilor către aceste specializări.
    • Programe de pregătire pentru elevi în vederea concursurilor de admitere și a examenului de bacalaureat (așa cum au conturat deja Facultatea de Chimie, Facultatea de Istorie, Facultatea de Matematică și Informatică etc.) și a altor competiții, inclusiv implicarea mai consistentă în olimpiadele școlare sau în alte tipuri de concursuri naționale ori internaționale (elaborarea de subiecte, selecția și pregătirea loturilor internaționale – în baza unor parteneriate speciale între Universitate și Ministerul Educației pentru domeniul biologiei, chimiei, fizicii etc.).

    2. CERCETARE
    În universitatea de astăzi, ca și în universitatea dintotdeauna, cercetarea este o dimensiune esențială. A fi profesor și a fi cercetător la nivel de universitate reprezintă nu doar activități complementare, ci intrinsec unitare. Nu poți preda fără a face operă de cercetare, sistematizare și rafinare a cunoașterii; nu poți cerceta fără a comunica rezultatele cercetării, a le face utile celorlalți pentru formare sau pentru utilizare tehnologică și în viața de zi cu zi. De asemenea, Universitatea trebuie să întărească cercetarea ca producere de cunoaștere și inovare în toate domeniile și să stimuleze creșterea vizibilității și impactului internațional al studiilor, analizelor și invențiilor cercetătorilor noștri.

    2.1. Susținerea excelenței și inovării în cercetare
    • Consolidarea serviciilor suport pentru identificarea, redactarea și implementarea proiectelor de cercetare naționale și internaționale (lărgirea echipei de la ICUB și DMPC, încheierea de parteneriate cu firme specializate în scrierea și managementul de proiecte pentru a crește capacitatea de suport oferit cadrelor didactice și cercetătorilor).
    • Dezvoltarea grant-urilor ICUB (atât pentru cadrele didactice cât și pentru externi) pentru susținerea proiectelor de cercetare cu potențial de dezvoltare și inovare: aceste granturi pot constitui un suport pentru redactarea unor proiecte mai ample, pot contribui la creșterea numărului de publicații științifice de prestigiu, recunoscute de comunitatea academică internațională a fiecărui domeniu.
    • Angajarea la ICUB prin contract de muncă pe perioadă determinată a unor cercetători ce vor avea ca obiectiv principal creșterea numărului de publicații științifice prestigioase (care constituie indicatori în evaluările naționale și internaționale).
    • Dezvoltarea de instrumente care să faciliteze publicarea în reviste și la edituri internaționale prestigioase: facilități de proof-reading, susținerea (total sau parțial, în baza unor reglementări interne) a taxelor de publicare în reviste prestigioase (sau taxe de tip open acces) - prin crearea unui buget special în acest scop -, training-uri pentru doctoranzi și cadrele didactice aflate la început de carieră.
    • Recompensarea autorilor publicațiilor de prestigiu internațional după metodologii specifice fiecărui domeniu: competiția, care se va desfășura în totală transparență, va fi coordonată de prorectorul din domeniul cercetării.
    • Susținerea (în continuare) a stațiunilor de cercetare ale Universității: de exemplu, proiectul Surlari care presupune realizarea unor spații modulare moderne de locuit și de laborator pentru activitățile de practică ale studenților / doctoranzilor de la Facultatea de Fizică, Facultatea de Biologie sau Facultatea de Geografie, ca și pentru cele de cercetarea a calității aerului, apei, mediului. De asemenea, amintim și faptul că anexa de la Stațiunea Zoologică Sinaia va fi reabilitată și redată spre folosință studenților, care desfășoară practica de specialitate în zonă (Facultatea de Biologie, dar imobilul poate fi folosit și de studenții altor facultăți ale Universității).
    2.2. Formularea unei strategii pe cercetare pro-active
    • Stabilirea direcțiilor strategice de dezvoltare a cercetării pe baza unei analize riguroase a potențialului existent la nivelul Universității din București. Aceste direcții strategice vor fi transpuse în obiective și indicatori, precum și în proceduri și termene de implementare.
    • Dezvoltarea unei echipe pentru diagnoză instituțională în raport cu politicile naționale și europene: analiza rezultatelor existente și a potențialului Universității trebuie să se raporteze, în stabilirea direcțiilor viitoare, la politicile de cercetare și axele de finanțare naționale și europene.
    • Formarea unei rețele de experți care să reprezinte Universitatea în comisiile și grupurile de reflecție/evaluare la nivel național și internațional, pentru a crește rolul nostru în definirea strategiilor pe cercetare.
    • Identificarea unor parteneri internaționali strategici pentru proiectele de cercetare: pe baza unor criterii precum numărul de proiecte și colaborări, istoricul colaborării, excelența partenerilor, capacitatea și experiența în derularea de proiecte europene, se vor identifica pentru fiecare domeniu 1-2 parteneri strategici pentru participarea la competițiile europene.
    • Identificarea unor parteneri pe partea de consultanță care să sprijine identificarea și redactarea de proiecte de cercetare cu finanțare UE.
    2.3. Dezvoltarea unor facilități care să valorifice și să susțină resursa umană
    • Generalizarea accesului instituțional la rețeaua eduroam, folosită în toate marile universități.
    • Training-uri și suport administrativ pentru gestionarea instrumentelor de promovare și recunoaștere a activității de cercetare (Research Gate, Academia, Google Scholar etc.).
    • Platforma informatică pentru raportarea rezultatelor cercetării, care este definitivată, va permite: reducerea timpului consumat de cadrele didactice și cercetători; creșterea raportării acestor rezultate; identificarea exactă a punctelor forte și a punctelor slabe la nivel de universitate și elaborarea de măsuri adecvate. În etapa următoare, aceasta se va extinde și diversifica, cuprinzând informații mai ample, precum interesele de cercetare, cursurile predate, expertiza specifică ale profesorilor.
    • O mai bună valorificare a Editurii Universității din București pentru promovarea rezultatelor cercetării: promovare și îmbunătățire a sistemului de vânzare on-line; publicarea volumelor în format electronic (e-book); introducerea volumelor în baze de date internaționale pentru a putea fi inventariate de Google Scholar sau alte platforme scientometrice (ceea ce duce la creșterea difuzării și impactului acestor publicații, recuperarea unui număr important de citări, cu deosebire, în cazul disciplinelor umaniste și sociale). Creșterea vizibilității editurii și a difuzării cercetărilor colegilor din Universitate prin desfacerea volumelor / studiilor publicate în librării, nu numai în spațiul de la Facultatea de Istorie sau la târgurile de carte.
    • Posibilitatea acordării (la un interval X) a unui semestru degrevat de activitatea didactică, pentru sprijinirea activității de cercetare (pregătirea unui volum internațional / articol ISI, a tezei de abilitare, pregătirea aplicației pentru un grant internațional etc.; procedurile de implementare ale acestei măsuri vor ține seamă de caracteristicile / specificitatea cercetării din fiecare domeniu în parte). Acest instrument poate să fie extrem de util mai ales pentru cadrele didactice aflate la început de carieră (asistenți, lectori), dar și pentru cadrele didactice (în special femei) care au copii mici în îngrijire.
    • Asigurarea accesului la resurse electronice de documentare: păstrarea și dezvoltarea abonamentului instituțional la Anelis Plus; identificarea și reunirea resurselor de tip open acces pe diferite domenii, pentru a facilita cunoașterea și accesarea acestora de către profesori, cercetători și studenți.
    2.4. Valorificarea rezultatelor cercetării
    • Inițierea unui Newsletter destinat partenerilor din alte universități, precum și celor din mediul profesional, pentru promovarea rezultatelor cercetării.
    • Dezvoltarea unui serviciu care să centralizeze și să analizeze cercetările inovatoare și să le promoveze țintit către publicul interesat (atât către comunitatea academică națională și internațională, pentru a crește vizibilitatea și impactul acestora, cât și către parteneri din mediul profesional, pentru a dezvolta cercetări finanțate de către aceștia).
    • Încurajarea / susținerea proiectelor care pot atrage finanțări din mediul privat: pornind de la temele / proiectele / cercetările propuse de către partenerii profesionali, centrele și echipele de cercetare care vor răspunde la aceste solicitări vor beneficia de suport administrativ din partea Rectoratului.
    • Dezvoltarea unei colaborări strategice între ICUB, centrele de cercetare din facultăți și Hub-ul de inovare.
    • Dezvoltarea biroului ICUB de transfer tehnologic.
    2.5. Promovarea eticii în cercetare
    • Onestitate și deontologie academică în cercetare: consolidarea cursurilor, seminarelor și sesiunilor de sensibilizare privind etica și deontologia academică destinate masteranzilor și doctoranzilor; organizarea de workshop-uri tematice la nivelul ICUB-ului.
    • Respectarea principiilor etice în derularea și exploatarea rezultatelor cercetării: organizarea unor sesiuni de informare și sensibilizare, sub coordonarea ICUB, pentru doctoranzi, dar și pentru cadrele didactice.
    • Introducerea criteriilor legate de dezvoltare durabilă, protecția mediului, egalitatea de șanse, egalitatea de gen în strategiile și documentele specifice care reglementează activitatea de cercetare. Promovarea acestor teme poate consta în: vizibilitate și publicitate; introducerea unui punctaj specific în evaluare (ori de câte ori unul din aceste criterii este relevant pentru domeniu și tematică); alocarea unui buget anual pentru granturi și proiecte ICUB pe aceste subiecte.

    3. INTERNAȚIONALIZARE
    Universitatea noastră trebuie să-și consolideze dimensiunea internațională, raportându-se permanent la dinamica societății actuale, în care procesul de globalizare și noile tehnologii de comunicare influențează spațiul educațional. De asemenea, trebuie să acționeze ca un actor activ în consorțiul european CIVIS, unde este parte, de la finele anului 2018. Dimensiunea internațională a Universității noastre are un aspect regional (trebuie să calibrăm o ofertă educațională adaptată regiunii noastre, a estului și sudului european, a regiunii Mării Negre și Orientului), dar și un aspect continental și mondial (trebuie să oferim experiențe educaționale originale pentru tinerii din Europa, la fel cum trebuie să dezvoltăm și să promovăm oferta educațională pentru întreaga zonă asiatică și africană).

    3.1. Dezvoltarea programelor de studii în limbi străine
    • Menținerea și consolidarea programelor existente oferite în limbi străine, la nivel de licență și master (cum sunt cele de la Facultatea de Administrație și Afaceri, Facultatea de Chimie, Facultatea de Drept, Facultatea de Filosofie, Facultatea de Geologie și Geofizică, Facultatea de Matematică și Informatică, Facultatea de Psihologie și Științele Educației, Facultatea de Sociologie și Asistență Socială, Facultatea de Științe Politice etc.).
    • Consolidarea programelor care fac parte din convenții internaționale (dublă diplomă, certificare multiplă etc.) și dezvoltarea colaborărilor și schimburilor internaționale pentru toate programele de studii în limbi străine. Este importantă folosirea și partajarea experienței acumulate în acest domeniu de facultățile care au programe de acest tip (de exemplu, Facultatea de Drept, Facultatea de Psihologie și Științele Educației, Facultatea de Științe Politice etc.). Valorificarea consorțiului creat prin proiectul CIVIS pentru creșterea parteneriatelor și schimburilor cu universitățile europene partenere.
    • Dezvoltarea de noi programe de studii în limbi străine, mai ales la nivel de licență, dar și la master, inclusiv prin folosirea cursurilor existente în alte departamente/facultăți (în regim de credite transferabile) și crearea de programe cu colaborarea mai multor facultăți.
    • Creșterea numărului de teze de doctorat în regim de cotutelă (pentru spațiul francofon, o mai bună folosire și promovare a École Doctorale en Sciences Sociales și CEREFREA, care au obținut rezultate foarte bune).
    3.2. Creșterea numărului de studenți internaționali și a mobilităților Erasmus
    • Promovarea personalizată a programelor de studii în limbi străine (inclusiv prin crearea de materiale de promovare în limbile programelor de studii).
    • Identificarea bazinelor de recrutare cu potențial ridicat (de exemplu, spațiul african, cel din Orientul Mijlociu etc.) și concentrarea promovării asupra acestora.
    • Analiza datelor pe mobilitățile ERASMUS din ultimii cinci ani și formularea unor soluții pentru ameliorarea numărului de mobilități efectuate de studenții Universității din București.
    • Evaluarea temeinică a admiterii pentru românii de pretutindeni din ultimii doi ani și întreprinderea demersurilor către Ministerul Educației Naționale pentru creșterea numărului de locuri alocat Universității din București.
    • Investigarea parteneriatelor cu instituții internaționale specializate în promovarea programelor de studii universitare pe toate cele trei paliere (licență, masterat și doctorat) în mediul on-line (exemplu: Keystone Academic Solutions).
    3.3. Menținerea și consolidarea francofoniei
    • Crearea unei echipe la nivelul Rectoratului, coordonată de un cadru didactic, care să se ocupe strict de întărirea relațiilor cu instituțiile francofone de la București: Ambasadele francofone (reunite în GADIF), AUF, OIF, IFR.
    • O mai bună valorificare a Centrului Regional Francofon de Cercetare Avansată în Științele Sociale - CEREFREA ca un centru de excelență; stabilirea unui buget minimal anual pentru activitățile derulate de acesta, care să reunească atât contribuțiile Agenției Universitare a Francofoniei (AUF), ale altor organisme francofone, cât și pe cele ale Universității.
    • Elaborarea unei strategii în vederea folosirii optime a resurselor francofone pentru programele de studii și cercetare (inclusiv folosirea expertizei și infrastructurii AUF pentru redactarea și implementarea de proiecte internaționale).
    • Demararea unei colaborări cu Organizația Internațională a Francofoniei (OIF) pentru facilitarea vizelor studenților internaționali din spațiul francofon.
    3.4. Optimizarea structurilor administrative care se ocupă de gestionarea studenților internaționali
    • Crearea unui compartiment în cadrul Direcției de Relații Internaționale care să ofere servicii suport pentru studenții internaționali care aplică pentru programele de studii ale Universității din București (inventarierea atentă a acestor cereri, răspunsuri prompte și individualizate pentru toți candidații, demersuri pentru susținerea cererilor de viză).
    • Specializarea și eficientizarea serviciilor care răspund de românii de pretutindeni și de dosarele CNRED.
    • Implementarea echipelor de primire pentru studenții internaționali la nivelul facultăților (un prodecan sau cadru didactic, un secretar și 1-2 studenți), sub coordonarea Rectoratului.
    • Elaborarea unui ghid în limba engleză și franceză care să conțină informațiile legate de procedurile administrative de înscriere și obținere a permiselor de ședere, informații despre procesul didactic și despre activitățile studențești; aceste informații se vor regăsi și pe site-ul Universității la secțiunea Relații Internaționale.
    • Intensificarea cursurilor de limba engleză și limba franceză pentru personalul administrativ care are în fișa postului gestionarea studenților străini (secretariate, direcția relații internaționale, alte departamente administrative).
    • Traducerea tuturor informațiilor și documentelor de școlarizare cel puțin în limba engleză (de la procesul de admitere până la gestionarea curentă a școlarității): trebuie aprobate rapid proceduri la nivelul Universității din București, iar traducerea trebuie să fie făcută la nivelul Rectoratului, cu sprijinul facultăților și colegilor care au deja experiență și bune practici în acest sens. Pot fi folosite traducerile existente la nivelul unor facultăți (de exemplu, Facultatea de Științe Politice) și trebuie găsite mijloace de recompensă financiară pentru colegii de la Facultatea de Limbi și Literaturi Străine care pot ajuta în acest proces.
    • Asigurarea unor condiții de cazare decente pentru toți studenții internaționali.
    • Îmbunătățirea condițiilor de cazare pe termen lung în apartamentele aflate în administrarea Universității, ce sunt destinate, în general, lectorilor străini, care predau în programele de studii de la Facultatea de Limbi și Literaturi Străine.
    3.5. Susținerea proiectelor internaționale atât pe dimensiunea didactică, cât și pe cea de cercetare
    • Menținerea și, în măsura posibilului, creșterea fondului de mobilități pentru participarea la evenimente științifice cu prestigiu internațional și/sau de mare importanță pentru strategia facultăților și departamentelor (cum ar fi încercarea de creștere a numărului de studenți străini).
    • Asigurarea de suport administrativ pentru identificarea, redactarea și gestionarea proiectelor de tip Erasmus+ sau din cadrul altor axe de finanțare pe partea de programe de studii (pentru partea de cercetare a se vedea secțiunea 2).
    • Găsirea unor modalități de recunoaștere și recompensare a cadrelor didactice care derulează asemenea proiecte (punctaj mărit în evaluarea anuală, pentru gradațiile de merit, recunoaștere simbolică prin promovare pe site și Newsletter – instituirea unei secțiuni speciale destinate internaționalizării etc.).
    • Crearea unui fond special destinat susținerii mobilităților cadrelor didactice care pregătesc proiecte internaționale (în vederea redactării acestor proiecte).

    4. STUDENȚI
    O universitate trebuie să folosească să își folosească tradiția pentru a rămâne un reper intelectual și social, dar și pentru a găsi dinamismul necesar pentru a răspunde nevoilor, idealurilor și dorințelor noilor generații. Studenții noștri dovedesc în același timp maturitatea proaspătă a celor care se simt responsabili pentru atingerea idealurilor lor și trebuie stimulați să investească toate eforturile în formarea lor ca specialiști, dar și ca oameni, trebuie încurajați să participe de pe poziții active în procesul de predare-învățare, de pe poziții de egalitate și responsabilitate în administrarea Universității.

    4.1. Implicarea permanentă a studenților în procesele de evaluare și elaborare a strategiilor instituționale
    • Consolidarea structurilor de consultare și activitate a studenților și creșterea numărului de studenți care sunt informați și implicați în acestea (promovarea unei culturi participative la nivelul întregului corp studențesc).
    • Acordarea unei ponderi precise pentru evaluările și propunerile studenților în organizarea și funcționarea instituțională (inclusiv consultarea lor în ceea ce privește nominalizarea prorectorului responsabil cu activitatea studențească): revizuirea regulamentelor pentru a introduce proceduri clare (și de câte ori se poate cuantificabile) pentru includerea punctului de vedere al studenților în toate domeniile de activitate relevante.
    4.2. Recunoașterea și susținerea excelenței la nivelul studenților
    • Instituirea unor burse de excelență pentru fiecare domeniu, acordate de Universitate.
    • Promovarea rezultatelor deosebite obținute de către studenții Universității (prin mijloacele on-line, dar și prin diplome ori premii, în cadrul unui festival studențesc anual).
    • Încurajarea conferințelor și publicațiilor destinate studenților (mai ales celor de la master) și doctoranzilor: finanțare pe bază de proiecte, cu proceduri și indicatori stabiliți în urma consultării studenților și profesorilor.
    • Includerea în număr mai mare a studenților din programele de master de cercetare și a doctoranzilor în proiectele de cercetare (cu deosebire în cazul științelor asociate domeniilor socio-umane).
    4.3. Servicii administrative eficiente și acces sporit la resurse educaționale
    • Elaborarea unui ghid al studentului cu informațiile esențiale legate de resursele educaționale, procesele administrative, structurile de reprezentare și activitățile studențești.
    • Eficientizarea comunicării administrative cu studenții: folosirea instrumentelor și platformelor on-line, adaptarea programului și a procedurilor de secretariat la nevoile studenților.
    • Dezvoltarea serviciilor de consiliere pedagogică, consiliere profesională și consiliere psihologică: consolidarea seminarelor de consiliere pedagogică și consiliere profesională în planurile de studii la nivel de licență și master; asigurarea reală a unei permanențe săptămânale a unui consilier psihologic în fiecare facultate; asigurarea accesului la servicii de asistență psihologică.
    • Urmărirea mai atentă și actualizarea permanentă (la propunerea cadrelor didactice) a fondului de lucrări destinate studenților din cadrul Bibliotecii Centrale Universitare;
    • Adaptarea programului bibliotecilor în funcție de nevoile studenților; dezvoltarea unor spații de lucru și de studiu în fiecare facultate (prin utilizarea / transformarea sălilor de lectură existente).
    • Prezentarea tuturor resurselor disponibile în cadrul Universității din București (de exemplu biblioteca CEREFREA, pentru fondul de carte francofon), dar și din București (de exemplu bibliotecile Institutelor culturale ale altor țări).
    • Asigurarea accesului la resurse on-line prin abonament instituțional (lărgirea bazelor de date accesibile prin Anelis Plus); dezvoltarea de platforme on-line care să permită acces la resurse educaționale furnizate de cadrele didactice.
    4.4. Asigurarea unor condiții bune la nivelul campusurilor studențești
    • Reabilitarea în regim de urgență a căminelor existente și urgentare proiectelor de construcție a unor noi cămine.
    • Regândirea sistemului de alocare a cazării, pornind de la o analiză atentă a situației pe ultimii 3 ani, a numărului de studenți din Universitate cu domiciliul în afara capitalei, precum și în urma consultării studenților, a prodecanilor responsabili cu activitatea studenților și a serviciilor administrative implicate în acest proces: obiectivul este de a asigura o distribuție echitabilă și eficientă a locurilor existente.
    • Implicarea studenților în găsirea unor soluții practice pentru întreținerea căminelor și responsabilizarea studenților față de spațiile folosite;
    • Asigurarea spațiilor destinate studiului, a serviciilor de spălătorie și, în căminele noi, a unor bucătării dotate pe fiecare palier.
    • Dezvoltarea și ameliorarea serviciilor de cantină (asigurarea existenței unui spațiu de cantină în fiecare campus, contracte cu firme care asigură distribuția de alimente (sandwich-uri, salate etc).
    • Multiplicarea spațiilor (la nivelul facultăților, în clădirea Rectoratului, la Casa Universitarilor, Grădina Botanică etc) pentru activități studențești – spații de lectură, spații pentru asociațiile studențești, spații pentru organizarea de dezbateri, festivaluri, concursuri.
    • Constituirea și susținerea echipelor sportive studențești: pe lângă încurajarea activităților sportive, această inițiativă are drept obiectiv și crearea unei solidarități între studenții tuturor facultăților din Universitate, întărirea sentimentului de apartenență la o comunitate, precum și promovarea imaginii universității în spațiul public.
    4.5. Asigurarea unei integrări rapide pe piața muncii pentru un număr cât mai mare de studenți
    • Dezvoltarea dimensiunii de profesionalizare a programelor de studii de licență și creșterea numărului de mastere profesionale: consolidarea stagiilor de practică și alocarea de resurse pentru efectuarea în bune condiții a practicii profesionale; implicarea studenților în proiecte derulate în colaborare cu partenerii profesionali.
    • Organizarea regulată și eficientă a unor dezbateri cu Alumni ai facultăților pentru a da exemplu de cariere de succes; organizarea de ateliere pentru identificarea și dezvoltarea competențelor transversale pentru diverse domenii profesionale.
    • Consolidarea compartimentului administrativ pentru relația cu piața muncii (constituirea unei rețele de parteneri din mediul profesional care vor fi consultați permanent cu privire la nevoile de formare și care vor oferi oportunități speciale pentru studenții Universității: proiecte și cercetări aplicate; internship-uri plătite, implicarea în proiecte comune, job-uri part time etc).
    • Crearea unei platforme individualizate pentru Universitate de tip e-jobs, organizată pe mai multe secțiuni: internship-uri, stagii de voluntariat, oferte de job-uri; consiliere profesională on line; suport în redactarea CV-urilor și dosarelor pentru examenele / interviurile de angajare.
    • Demararea unui proiect instituțional pentru urmărirea carierei absolvenților Universității din București (în parteneriat cu asociația Alumni); încheierea unui acord special cu Ministerul Educației Naționale și Ministerul Muncii pentru a realiza o bază de date integrată care permite urmărirea parcursului studenților din primul an de facultate până la integrarea pe piața muncii.
    • Lansarea unui program pilot de mentorat prin intermediul căruia studenții sunt puși în legătură cu alumni ai UB care sunt integrați pe piața muncii și se oferă să îndrume un coleg mai tânăr în vederea integrării pe piața muncii.
    • Organizarea anuală a unui Târg de job-uri care să reunească oferte de locuri de muncă destinate studenților Universității din București, dar și evenimente speciale cu partenerii profesionali cei mai importanți, lansarea unor proiecte profesionale, organizarea de sesiuni pentru identificarea unor posibilități de start-upuri.
    4.6. Susținerea și dezvoltarea proiectelor studențești destinate întregii comunități
    • Inventarierea și promovarea continuă a inițiativelor și proiectelor studenților din facultăți: consolidarea dialogului și a colaborării între studenții din facultăți diferite, folosirea diversității proiectelor și evenimentelor studențești în comunicarea internă și externă a Universității.
    • Crearea unei structuri studențești de coordonare la nivelul Universității care să organizeze activități anuale pentru toți studenții (cluburi de dezbatere, festivaluri și concursuri, conferințe studențești, ateliere de cercetare etc).
    • Dezvoltarea fondului alocat susținerii proiectelor studențești precum și constituirea unor mecanisme de susținere a acestora în găsirea și accesarea altor surse de finanțare.
    4.7. Asigurarea egalității de șanse pentru toți studenții, conștientizarea formelor de hărțuire și bullying
    • Menținerea și dezvoltarea sistemului de burse și alte forme de sprijin social pentru studenții care se află în situații sociale dificile; creșterea fondului de burse sociale din veniturile Universității.
    • Dezvoltarea de servicii pentru studenți care se confruntă cu discriminare etnică, religioasă, de gen sau cu alte tipuri de discriminare. (informare, conștientizare, consiliere, advocacy).
    • Campanii de informare și conștientizare privind recunoașterea hărțuirii sexuale, a bullying-ului și revizuirea codurilor și regulamentelor pentru a oferi soluții accesibile și adecvate la aceste situații.
    • Dezvoltarea de servicii și facilități pentru studenții care au copii – pornind de la experiența Facultății de Psihologie și Științele Educației (amenajarea unor spații de joacă; crearea unor spații supravegheate unde pot fi lăsați copiii în timpul cursurilor sau al conferințelor; burse ocazionale; servicii de consiliere și suport psihologic).
    • Crearea unui birou specializat în elaborarea și implementarea unei strategii pentru studenții cu dizabilități (se pot folosi aici cercetările și expertiza cadrelor didactice de la Departamentul de Psihopedagogie Specială al FPSE ori experiența dobândită în proiectele derulate prin Centrul de Tehnologii de Acces al Universității). Câțiva pași trebuie parcurși în această direcție: a) colectarea datelor privind studenții cu dizabilități; b) realizarea unor proceduri la nivel instituțional privind incluziunea studentului cu dizabilități (de la identificarea acestuia încă de la înscriere, așadar, până la absolvire); c) accesibilizarea spațiilor universitare (hărți tactile, suport audio) și a celor de învățare prin dotare cu tehnologie de asistare; d) dezvoltarea de programe de pregătire a studenților cu dizabilități / dezavantajați socio-economic pentru a li se facilita accesul la învățământul universitar.
    • Extinderea urgentă a măsurilor legate de accesul studenților cu dizabilități (cum sunt cele implementate la Facultatea de Litere, Facultatea de Limbi și Literaturi Străine și, în scurt timp la Facultatea de Istorie, respectiv Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării) în toate facultățile care au în prezent înmatriculați studenți cu dizabilități vizuale, iar în etapa a doua în toate imobilele Universității.

    5. PATRIMONIU
    Deși în ultimii ani au fost demarate proiecte imobiliare importante și au fost realizate numeroase lucrări de renovare și reparații, mai multe facultăți se confruntă în continuare cu probleme locative majore (nu au încă un sediu propriu de funcționare). Numeroase imobile necesită lucrări masive de renovare și dotare, iar procesul de reabilitare a căminelor și cantinelor trebuie să fie încheiat cât mai repede. Iată câteva dintre obiectivele de investiții majore:

    5.1. Realizarea campusului integrat al Universității din Șoseaua Panduri, nr. 90
    • Efectuarea (și finalizarea) lucrărilor de execuție ce revin Universității din București pentru reabilitarea imobilului cunoscut sub numele de Azilul Elena Doamna, în care vor funcționa Facultatea de Chimie, Facultatea de Administrație și Afaceri, Facultatea de Științe Politice și Editura Ars Docendi; imobilul se reabilitează cu finanțare de la bugetul de stat, prin Compania Națională de Investiții, de către Erbașu SA, Universitatea trebuind să contribuie, din surse proprii, cu cca 10 % din totalul investiției.
    • Elaborarea proiectelor tehnice de reabilitare a imobilelor din zona respectivă, identificarea surselor de finanțare (venituri proprii, proiecte pe fonduri europene, proiecte depuse spre finanțare la Ministerul Educației etc.), demararea licitațiilor de atribuire a lucrărilor de execuție și începerea acestor lucrări la imobilul Facultății de Chimie (școala), la clădirea cunoscută sub numele de Corpul R – Panduri (unde se va face și o supraînălțare cu două etaje).
    • Reluarea proiectului de construcție a imobilului care era destinat bibliotecii FSAS și refacerea temei de arhitectură astfel încât el să devină multifuncțional, prin includerea în configurația acestui corp de clădire a unor spații de învățământ suplimentare pentru facultățile din campus.
    • Elaborarea proiectului tehnic de reabilitarea sălii de sport și aducerea ei la standardele cerute astăzi de competițiile interne la care participă sportivii / echipele sportive ale Universității.
    • Includerea, în acest campus integrat, a unor spații de socializare pentru cadre didactice și studenți, a unor birouri pentru cadrele didactice și pentru ICUB, a unui spațiu pentru servicii de zi de preluare și îngrijire a copiilor mici, a unei clinici pentru Facultatea de Psihologie și Științele Educației etc.
    5.2. Demararea proiectelor pentru asigurarea unor sedii pentru Facultatea de Limbi și Străine, Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării, precum și extinderea spațiilor de învățământ pentru Facultatea de Psihologie și Științele Educației
    • Elaborarea documentației tehnice și de proiectare, identificarea surselor de finanțare, demararea licitației pentru atribuirea lucrărilor de execuție pentru imobilul ce se va construi în Splaiul Independenței, nr. 204 (Grozăvești), ce este destinat cu precădere Facultății de Limbi și Literaturi Străine. Universitatea mai are în proiect construirea în această zonă a două cămine studențești și a unui complex sportiv.
    • Identificarea și demararea procedurilor pentru stabilirea regimului juridic al imobilului ce găzduiește în acest moment Tipografia Editurii Universității din București (proprietate comună Universitatea din București Universitatea Politehnică, Academia Română). Ulterior, se vor iniția: elaborarea documentației tehnice și de proiectare, identificarea surselor de finanțare, demararea licitației pentru atribuirea lucrărilor de execuție pentru edificarea unui spațiu de învățământ integrat ce poate găzdui Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării și o parte a Facultății de Psihologie și Științele Educației.
    5.3. Reabilitarea și dotarea spațiilor existente care necesită intervenție rapidă
    • Finalizarea documentației tehnice și de proiectare pentru reabilitarea anvelopei exterioare a imobilului Universității din B-dul Regina Elisabeta, precum și inițierea lucrărilor de execuție ale acesteia. În acest imobil se găsesc spații utilizate ale Facultății de Matematică și Informatică, Facultății de Istorie, Facultății de Chimie, Facultății de Geologie și Geofizică, Facultății de Geografie, Facultății de Litere și Facultății de Limbi și Literaturi Străine (Facultatea de Administrație și Afaceri folosește și ea spații în imobilul mai sus menționat). Proiectul va fi demarat în cursul acestui an în parteneriat cu Primăria Municipiului București, în acest moment finanțarea fiind asigurată 50 % din bugetul municipalității, 50 % din alte surse, inclusiv venituri proprii ale Universității. Totodată, trebuie inițiată reabilitarea integrală a spațiilor interioare, ca și amenajarea curții interioare cu punerea în valoare a vestigiilor arheologice descoperite în anul 2018 (cu găsirea de soluții pentru locurile de parcare folosite de către cadrele didactice, al căror număr va fi considerabil restrâns în aceste condiții).
    • Elaborarea documentației tehnice, de proiectare, ca și demararea lucrărilor de execuție pentru reabilitarea aulei, instalației electrice etc. de la Facultatea de Fizică (anul acesta se va face proiectul DALI în valoare de 130.000 de lei cu finanțare de la bugetul de stat; posibil parteneriat pentru PT și DE, respectiv execuție, cu Primăria Măgurele).
    • Stabilirea strategiei de investiții și implementarea acesteia pentru reabilitarea sediului Facultății de Geologie și Geofizică din str. Traian Vuia, nr. 6, clasificat după expertiza inițială în clasa 1 de risc seismic. Identificarea rapidă de surse de finanțare și demararea proiectului de reabilitare a imobilului din str. Schitu Măgureanu, nr. 1 (expertizat cu risc seismic 1), imobil ce va putea găzdui atât activități didactice ale unor facultăți care au lipsă de spațiu, cât și activități de cercetare și administrative; trebuie avut în vedere și în acest caz un parteneriat public – public (cu Primăria Municipiului București).
    • Renovarea clădirii Casei Universitarilor și ampla diversificare a activităților organizate în această locație, care pe lângă serviciile de cantină / restaurant va putea găzdui activitățile hub-ului de inovare, activități de cercetare precum și activități socio-culturale desfășurate împreună cu partenerii facultăților (proiectare DALI, PT, DE – venituri de la buget, venituri proprii; execuție: fonduri europene, CNI).
    • Reabilitarea subsolurilor de la Facultatea de Teologie Ortodoxă și de la imobilul din str. Pitar Moș (venituri de la buget, venituri proprii).
    • Modernizarea bazei sportive de la Facultatea de Drept și amenajarea parcului din zonă (parteneriat cu autoritățile publice locale, venituri de la buget, venituri proprii, fonduri europene).
    • Îmbunătățirea condițiilor de cazare de la Casa de Oaspeți Academica (venituri de la buget, venituri proprii).
    • Continuarea execuției lucrărilor de reabilitare a imobilului din str. Spiru Haret, nr. 8 (Facultatea de Științe Politice) și a pavilionului administrativ din Grădina Botanică, în cadrul proiectelor POR (fonduri europene) câștigate în 2018 și contractate în 2019.
    5.4. Reabilitarea căminelor studențești
    • Reamenajarea și reabilitarea tuturor căminelor studențești, pentru asigurarea unor condiții cât mai bune de cazare pentru studenți (toate căminele vor avea spații de lectură și studiu, spații de socializare, spălătorie etc.).
    • Elaborarea documentației tehnice și de proiectare pentru reabilitarea campusului studențesc de la Măgurele, în cadrul unui posibil parteneriat cu Primăria Măgurele.
    • Construirea a două cămine noi și a unui bazin de înot Splaiul Independenței (Grozăvești – a se vedea și secțiunea 5.2.).
    5.5. Reabilitarea și modernizarea spațiilor destinate activităților de cercetare, practică sau recreere
    • Grădina Botanică – măsuri de urgență pentru reabilitarea imobilului „Sere Vechi” (monument istoric), clasificat după expertiză în clasa 1 de risc seismic (a se vedea și secțiunea anterioară).
    • Stațiunea Zoologică Sinaia – finalizarea reabilitării clădirii anexă pentru a fi reintrodusă în circuitul didactic (spații de cazare pentru studenții aflați în practică de specialitate).
    5.6. Dezvoltarea patrimoniului în spiritul protejării mediul înconjurător
    • Toate spațiile verzi existente vor fi întreținute și dezvoltate în mod unitar; noile campusuri / imobile vor ține seamă de exigența conservării și amenajării judicioase a zonelor verzi din interior / vecinătate.
    • Toate proiectele imobiliare vor include, în cerințele de execuție, alegerea unor soluții care protejează mediul (materiale, surse de încălzire etc.).

    6. ADMINISTRAȚIE
    Continuarea procesului de reducere a birocrației și de eficientizare a serviciilor administrative este un obiectiv care privește întreaga organizare și funcționare a Universității, așa cum se vede și din prezența acestuia în secțiunile precedente. În plus, față de cele deja menționate, câteva acțiuni majore sunt necesare:

    6.1. Reorganizare administrativă
    • Revizuirea organizării administrative prin recurgerea la servicii specializate de audit pe managementul calității. Pe lângă reorganizarea (acolo unde cazul) direcțiilor și serviciilor existente, vor fi stabilite clar proceduri și termene de lucru și vor fi revizuite toate fișele de post ale angajaților, pentru a acoperi eficient toate activitățile administrative curente. Acest lucru se va face prin contractarea unei firme specializate în audit și managementul calității care va elabora un referențial de calitate pentru serviciile administrative (așa cum se procedează la nivelul organizațiilor internaționale).
    • Identificarea tuturor posibilităților de simplificare a procedurilor administrative și adoptarea unor regulamente și proceduri în acest sens. De exemplu: redactarea urgentă a unui regulament care să elimine ștampila de pe toate documentele unde nu mai este obligatorie; unificarea, publicarea și menținerea procedurilor legate de deplasări, deconturi etc (toate procedurile și formularele vor postate într-un singur loc și nu se vor schimba); preluarea de către echipele administrative de la nivelul facultăților a demersurilor administrative ce țin de resurse umane, deconturi, deplasări, etc.
    • Inițierea unei comunicări / informări administrative funcționale periodice între Rectorat și facultăți: comunicare regulată și oficială a deciziilor luate în CA; întâlniri periodice între rector și echipa sa cu colegii din facultăți și cu echipele manageriale ale acestora; menținerea buletinului de informare administrativă; după implementarea unei platforme de tip intranet, crearea unei secțiuni speciale cu anunțurile curente.
    • Consolidarea echipelor administrative din facultăți care să constituie un suport real în activitatea echipelor de conducere, pentru degrevarea acestora de activități birocratice și concentrarea pe activități de dezvoltare și inovare în domeniul didactic și de cercetare. Prin reorganizarea serviciilor și personalului existent, prin angajarea unor secretare / administratori de departament /facultate, precum și prin găsirea unor soluții de partajare a acestor servicii între departamente sau între facultăți, toate activitățile care pot fi efectuate de un angajat din sectorul didactic-auxiliar trebuie preluate de la profesori: elaborarea și gestionarea orarului; mentenanța site-urilor facultăților; partea tehnică a redactării statelor de funcții, fișelor de post, documentelor legate de contractele colaboratorilor externi și de plata cu ora etc.
    • Reorganizarea Direcției Tehnice; angajarea unor ingineri specialiști în construcții, instalații etc.; externalizarea acelor servicii care sunt întârziate din pricina lipsei personalului specializat.
    • Dezvoltarea de parteneriate cu firme specializate în redactarea de proiecte pentru axele de finanțare europene (proiecte structurale, sociale, culturale, de investiții - de tip POR, precum cele câștigate deja pentru imobilul din str. Spiru Haret nr. 8 și Grădina Botanică).
    6.2. Dezvoltarea soft-urilor integrate / intranet cu aplicabilitate în administrație
    • Constituirea unei platforme informatice integrate (de tip intranet), care să unifice / să înlocuiască aplicațiile specifice ale diverselor servicii administrative, care nu comunică actualmente de o manieră mulțumitoare între ele.
    • Informatizarea completă în comunicarea și funcționarea birourilor administrative (regula ghișeului unic), pentru a putea permite stabilirea unor proceduri și termene clare, care să conducă rapid la diminuarea întârzierilor și la debirocratizare.
    • Dezvoltarea de platforme informatice ca suport pentru activitatea didactică și de secretariat (ex. catalogul on-line, îmbunătățirea soft-urilor de școlaritate, soft-uri pentru elaborarea planurilor de studii și a orarului)
    • Folosirea extinsă a comunicării pe email la nivelul întregii comunități, care permite eficientizarea activității, protejarea mediului și reducerea cheltuielilor: eliminarea ori de câte ori se poate a comunicării pe hârtie, a semnăturilor și ștampilei.
    6.3. Creșterea responsabilizării angajaților care coordonează departamentele administrative
    • Fiecare director va redacta o strategie sectorială pe 4 ani, pe baza căreia se vor întocmi planurile operaționale anuale. Evaluarea activității acestora se va face pe baza rezultatelor obținute în implementarea acestor strategii.
    • Fiecare director va redacta în primele trei luni ale noului mandat al rectorului o analiză SWOT a punctelor forte și punctelor slabe ale departamentului respectiv și va întocmi o listă realistă de necesități în termeni de dotări și resurse umane.
    • Fiecare director va efectua în mod riguros evaluarea anuală a colegilor pe care îi coordonează.
    • Fiecare director va propune, pe baza evaluărilor activităților menționate la primele trei puncte ale acestei secțiuni, cursuri de formare pentru personalul administrativ cu dovedirea clară a impactului acestora asupra activității departamentului.
    6.4. Proiecție strategică și execuție transparentă a bugetului
    • Stabilirea unor bugete clare pentru fiecare direcție / serviciu administrativ și fiecare facultate și eliminarea, prin intermediul unor reguli și proceduri clare, factorilor subiectivi și netransparenți în repartizarea și cheltuirea banilor (de exemplu, finanțarea mobilităților profesorilor, în unele cazuri, din fondul rectorat, fără a ține seamă de repartizarea inițială pe facultăți a fondului pentru mobilități internaționale). Stabilirea unor bugete speciale precum cele deja amintite mai sus: finanțarea / dotarea laboratoarelor de licență ori master, alocarea unor sume special destinate taxelor de open acces ori pentru mobilitatea cadrelor didactice și a studenților.
    • Proiectare realistă și strategică a bugetului: estimarea cât mai precisă a cheltuielilor; stabilirea unor priorități în efectuarea cheltuielilor în funcție de urgența lucrărilor / activităților; formularea unor variante de rezervă pentru întârzierile obiective în executarea bugetului, astfel încât să se evite restituirea fondurilor alocate.
    • Responsabilizarea fiecărui director de direcție / serviciu administrativ și a decanilor în proiecția și execuția bugetară, cu stabilirea unor reguli și indicatori transparenți, cuantificabili.
    6.5. Stimularea resursei umane din departamentele administrative
    • Redefinirea clară și obiectivă a principiilor de acordare de creșterilor salariale și a altor forme de recompensă.
    • Susținerea personalului pentru a urma cursuri de formare necesare pentru eficientizarea activităților derulate.
    • Acordarea gradațiilor de merit și a altor tipuri de bonificații exclusiv pe baza unor criterii care să măsoare performanța.
    • Adoptarea unor măsuri de îmbunătățire a condițiilor de muncă ale salariaților din administrație.

    7. RESPONSABILITATE SOCIALĂ
    Rolul fundamental al Universității din București, de producere de cunoaștere (cu accent pe inovație și dezvoltare) și de formare a viitorilor specialiști în domeniile specifice nu poate fi disociat de conceptul de responsabilitate socială, așa cum este acesta dezvoltat mai ales în ultimele două decenii. Responsabilitatea socială a Universității este de altfel un element integrator, care face referire atât la studenți, la profesori, la membrii comunității academice, în general, cât și la societate ori la mediu.

    7.1. Asigurarea unui mediu instituțional care să fie sensibil și favorabil pentru toți membrii comunității academice ai Universității din București
    • Respectarea principiilor egalității de șanse, de tratament egal al persoanelor indiferent de etnie, gen, religie sau convingeri, handicap, vârstă ori orientare sexuală: consolidarea acestor principii la nivelul Cartei UB, dar mai ales în Codul de etică (document ce va trebui rediscutat revăzut și actualizat în funcție de exigențele de acest tip); introducerea sau întărirea acestor principii în metodologiile legate de cazare, burse, evaluare anuală, gradații de merit etc; formularea unor strategii specifice și constituirea unor echipe și sau servicii pentru promovarea și monitorizarea respectării acestor principii; parteneriate cu instituțiile publice și ONG-urile care activează în domeniu pentru organizarea de sesiuni de sensibilizare și materiale informative.
    • Forme de sprijin pentru dificultățile specifice începutului de carieră (ex: training-uri, îndrumare și colaborare colegială (coaching, mentoring), recunoașterea și valorizarea meritelor cadrelor didactice debutante (de exemplu, un interviu lunar cu un cadru didactic debutant, popularizat prin canalele de comunicare internă; includerea asistenților și lectorilor în structurile consultative și încurajarea acestora de a participa la competițiile pentru structurile de conducere etc).
    • Sprijinirea membrilor comunității academice în contexte care pot genera inegalități: armonizarea între viața profesională și viața familială (în special pentru cuplurile cu copii); boli sau afecțiuni particulare; situații sociale precare. Pe lângă facilitățile în vigoare, care vor fi consolidate (program de lucru flexibil, ajutoare financiare) vor fi dezvoltate: structuri de îngrijire de zi a copiilor mici; parteneriate cu creșele, grădinițele și școlile din apropierea campusurilor Universității (pentru facilitarea accesului copiilor angajaților și studenților la acestea); dezvoltarea de servicii de consiliere și recuperare pentru angajații cu boli mai grave.
    • Susținerea proiectelor studențești, a programelor de studii și proiectelor de cercetare care au ca obiective egalitatea de șanse, egalitatea de gen și nediscriminarea: promovarea acestor proiecte și programe prin toate canalele de comunicare internă și externă; introducerea acestor teme în evaluările instituționale, ori de câte ori acest lucru este relevant; organizarea de sesiuni de informare și cursuri transversale accesibile tuturor studenților; dezvoltarea de sesiuni de informare și workshop-uri pentru cadrele didactice de predare și cercetătorii științifici; sesiuni de informare și sensibilizare pentru personalul didactic auxiliar și nedidactic.
    7.2. Îmbunătățirea serviciilor și facilităților destinate membrilor comunității academice
    • Servicii medicale: îmbunătățirea accesului la servicii medicale pentru studenți (la cabinetul medical), iar pentru personalul Universității negocierea unor noi forme de asigurare medicală, care să includă mai multe facilități și servicii.
    • Menținerea și îmbunătățirea ofertei de activități sportive ori de recuperare pentru studenți și profesori (cum este centrul de profil gestionat de colegii de la Departamentul de Educație Fizică și Sport situat în imobilul din B-dul Regina Elisabeta, a cărui activitate trebuie dezvoltată și extinsă și în alte spații ale Universității, de exemplu, în campusul integrat din Panduri).
    • Adoptarea unor măsuri pentru îmbunătățirea condițiilor de muncă ale cadrelor didactice și cercetătorilor (inițiativă ce trebuie corelată atent cu cea de dotare a spațiilor de învățământ și a laboratoarelor): dotarea și modernizarea spațiilor didactice și administrative; multiplicare boiurilor (pentru profesori și cercetători) dar și a spațiilor de socializare (pentru toți angajații); program pilot pentru flexibilizarea timpului de lucru pentru personalul administrativ (pentru sprijinirea echilibrului dintre viața profesională și viața privată); consultarea permanentă a comunității pentru a identifica nevoile și problemele existente, dar și pentru a stimula găsirea de soluții.
    • Investigarea posibilității ca Universitatea din București să încheie un contract-cadru cu o firma de asigurări medicale de călătorie pentru personalul care efectuează deplasări în străinătate în interes de serviciu.
    • Extinderea la nivel instituțional a facilităților legate de cardul internațional de profesor (ITIC) (de exemplu: acces în parcări, plată diferențiată la cantină).
    7.3. Universitatea verde: dezvoltarea unei strategii pentru protecția mediului
    • Asigurarea posibilităților de colectare selectivă și reciclare a deșeurilor (parteneriate cu firmele specializate).
    • Reducerea comunicării pe hârtie și folosirea formelor de comunicare electronică.
    • Achiziționarea de aparatură pentru reciclarea hârtiei.
    • Campanii de informare și sensibilizare a întregii comunități academice în legătură cu gesturile simple pe care le putem face pentru a proteja mediul înconjurător.
    • Susținerea proiectelor studențești, a programelor de studii și proiectelor de cercetare care au ca obiective protecția mediului înconjurător și dezvoltarea durabilă.
    7.4. Consolidarea rolului Universității ca vector în formarea de cetățeni activi și responsabili
    • Organizarea, în colaborare cu asociațiile studențești, de sesiuni de informare și cursuri transversale pentru a promova cultura civică participativă și principiile fundamentale ale unei societăți democratice.
    • Completarea cursurilor de etică și deontologie academică cu teme legate de responsabilitate și participare civică.
    • S Susținerea proiectelor în parteneriat cu ONG-uri naționale și internaționale în domeniul politicilor publice și democrației participative.
    7.5. Dezvoltarea prezenței Universității în proiecte cu impact social și cultural
    • Centralizarea informațiilor legate de diversele proiecte și campanii sociale derulate de către facultăți și promovarea acestora pe o pagină separată pe site-ul Universității.
    • Susținerea (atât administrativă, cât și financiară) a cel puțin un proiect social major, la nivelul Universității.
    • Valorificarea mai bună a parteneriatelor și colaborărilor dintre facultăți, diverse asociații și organizații care activează în domenii cu impact în societate.
    • Dezvoltarea impactului cultural și educațional / social al unor obiective precum Geoparcul Internațional UNESCO din Hațeg, Grădina Botanică, Muzeul Universității etc. (prin evenimente în parteneriat cu școli și licee, asociații și administrații locale).
    • Multiplicarea proiectelor în parteneriat cu instituțiile publice, ONG-urile și mediul privat, pentru a crește impactul social, cultural și economic al Universității asupra comunității.
    7.6. Dezvoltarea responsabilității Universității în relația cu piața muncii
    • Adaptarea conținuturilor educaționale / de cercetare la dinamica / tendințele de pe piața muncii.
    • Creșterea rolului Universității în definirea standardelor profesionale, pentru impunerea calității și performanței pe piața muncii.
    • Crearea unei rețele de experți care să reprezinte Universitatea în grupurile de lucru și comisiile specifice din ministere, pentru a putea juca un rol pro-activ în definirea politicilor legate de inserția absolvenților din învățământul universitar pe piața muncii.
    • Stabilirea unor parteneri strategici din mediul profesional pentru a dezvolta o instrumente și servicii eficiente pentru a crește angajabilitatea absolvenților.
    • Promovarea, pe piața muncii (prin partenerii din mediul profesional) a principiilor legate de spiritul critic, egalitatea de șanse și valorizarea diversității.

    ETAPE ȘI OBIECTIVE DE IMPLEMENTARE
    Transformarea unui proiect managerial într-o strategie instituțională ține, în opinia mea, de o etapă ulterioară momentului electoral și există două argumente puternice în acest sens:

    1) nevoia unei diagnoze precise (care să permită stabilirea unor obiective prioritare, fixarea responsabilă a indicatorilor în funcție de resursele umane și materiale existente sau posibil de obținut);
    2) Necesitatea discutării și elaborării acestor documente împreună cu ceilalți colegi din echipa de conducere, care vor trebui să își asume și să implementeze, în domeniile din portofoliul ce le revine, obiectivele strategice și indicatorii stabiliți. Proiectul meu managerial asumă clar obiectivele generale ale mandatului de rector, dacă voi fi ales: toate punctele amintite în paginile de mai sus se vor regăsi în planul strategic și planurile operaționale anuale. Dat fiind că diagnoza, managementul participativ și lucrul în echipă sunt principiile pe care se bazează viziunea mea managerială, acestea trebuie redactate cu responsabilitate și asumate de întreaga echipă. Fără a fixa indicatori și a stabili termene stricte, riscând să propun un plan strategic nerealist sau ineficient, voi schița, în încheierea proiectului meu managerial, etapele implementării obiectivelor sectoriale.

    Prima etapă: primele trei luni de mandat
    Vor fi efectuate analize serioase pentru toate cele 7 secțiuni ale programului, cu scopul de: a) a identifica nevoile și resursele existente; b) a realiza o planificare temporală clară, cu stabilirea priorităților în funcție de urgența, dar și de fezabilitatea acestora; c) a fixa indicatori cuantificabili pentru fiecare secțiune, corelați cu termene precise; d) a stabili responsabilii cu implementarea și monitorizarea implementării planului de acțiune; e) a stabili modalitățile de evaluare periodică a implementării strategiei.
    Toți directorii departamentelor administrative vor redacta o un plan strategic pe 4 ani, iar în fișa postului va fi prevăzută responsabilitatea pentru implementarea acestui plan.
    Stabilirea termenelor și a indicatorilor va porni de la împărțirea obiectivelor și activităților în trei categorii, în funcție de urgența acestora, dar și în funcție de complexitatea lor și disponibilitatea resurselor materiale și umane (din punct de vedere temporal): termen scurt; termen mediu și termen lung.
    Indicatori: redactarea Planului strategic instituțional pe 4 ani; redactarea Planului operațional pe anul 2020; Planurile strategice ale direcțiilor administrative.
    În paralel vor fi derulate toate activitățile curente, conform planificărilor și termenelor existente, cu o atenție pentru a nu se înregistra nicio întârziere și chiar pentru urgentarea activităților, ori de câte ori se poate. Exemplu: demersurile legate de organizarea examenelor de finalizare de studii, de examenul de admitere, toate activitățile legate de proiectele de cercetare precum și toate activitățile legate de lucrările de întreținere, renovare, construcție.
    Din prima lună de mandat vor fi constituie cele trei structuri de coordonare amintite la începutul programului (p. 2). De asemenea, va fi demarată consultarea și constituirea unor grupuri de lucru pentru: - elaborarea unei Strategii pentru incluziunea persoanelor cu dizabilități și pentru incluziune socială;
    - revizuirea Codului de etică al Universității din București, pentru a dezvolta părțile legate de etica relațiilor instituționale și sancționarea discriminării pe criterii de sex, religie, etnie, dizabilități, categorie socială, etc.
    - elaborarea unei Strategii instituționale pentru protecția mediului și dezvoltarea durabilă.

    Etapa a doua - în paralel cu prima etapă, dar cu posibilitatea prelungirii până la 6 luni
    Auditarea serviciilor administrative de către o firmă externă și stabilirea unui referențial de calitate cu revizuirea fișelor de post și reorganizarea administrativă (dacă este cazul); demararea procedurilor pentru achiziționarea unui soft integrat administrative (de tip intranet); refacerea organigramei.
    Indicatori: referențialul de calitate; exemple de fișe de post; organigrama instituțională. În paralel, vor fi continuate toate activitățile curente, iar din luna a treia vor intra în vigoare, în derularea și evaluarea acestora, termenele și indicatorii prevăzuți în Planul operațional pe 2020.

    Planificarea anuală
    După primele trei luni de mandat, Planul strategic și Planul operațional vor stabili, așa cum am spus, termene și indicatori pentru toate obiectivele strategice.
    Voi propune în cele ce urmează mai multe exemple privind planificarea pe 4 ani a principalelor activități și obiective strategice, pentru a da o primă imagine asupra ritmului de implementare a programului managerial, cu precizarea că această planificare nu este una exhaustivă.

    Anul 2020 (exemplificări):
  • Continuarea lucrărilor de reabilitare și a proiectărilor începute în cursul anului 2019 și inițierea altora; finalizarea lucrărilor de reabilitare a anexei de la Stațiunea Zoologică Sinaia; demararea lucrărilor de reabilitare a imobilului central al Universității din Bd. Regina Elisabeta; demararea procedurilor de proiectare / construcție a imobilului pentru Facultatea de Psihologie și Științele Educației, respectiv Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării din Complexul Leu; demararea procedurilor de proiectare / construcție a imobilului din Splaiul Independenței nr. 204 – viitoarea Facultate de Limbi și Literaturi Străine; inițierea procedurilor de proiectare pentru clădirile Universității cu risc seismic 1 etc.;
  • Reintroducerea fondului pentru dotarea laboratoarelor și programelor de licență, pentru a ajunge ca, pe baza unei proiecții a nevoilor etapizată pe 4 ani, să fie acoperite toate necesitățile facultăților;
  • Reorganizare administrativă; reducerea birocrației prin simplificarea procedurilor;
  • Revizuirea metodologiilor și regulamentelor, pentru introducerea principiilor și obiectivelor asumate în planul managerial;
  • Planificare și execuție bugetară clară, predictibilă și transparentă: stabilirea bugetelor pe facultăți / direcții administrative; stabilirea unor proceduri clare de urmărire și transparență bugetară;
  • Demararea discuțiilor cu partenerii din Consorțiul Universitaria și cu colegii din CNR în vederea regândirii standardelor naționale pentru a diferențierea între ruta didactică și cea de cercetare;
  • Extinderea admiterii on-line la cât mai multe facultăți;
  • Revizuirea contractului legat de soft-ul de școlaritate și stabilirea unor condiții contractuale care să răspundă nevoilor formulate de cadrele didactice și studenți (catalog on-line, comunicare on-line, gestionarea orarului etc);
  • Ghidul studentului în limba engleză; traducerea integrală în limba engleză a paginilor legate de admiterea și procedurile de școlaritate, cazare etc ale studenților internaționali; varianta bilingvă (română – engleză) a documentelor legate de școlaritate;
  • Profesionalizarea serviciilor pentru gestiunea studenților internaționali, a românilor de pretutindeni dar și a recunoașterii / echivalării actelor de studii;
  • Promovarea imaginii Universității: newsletter pentru partenerii din mediul profesional; promovarea evenimentelor și proiectelor din toate facultățile în presa culturală, presa educațională sau presa locală;
  • Definitivarea platformei pentru înregistrarea rezultatelor cercetării;
  • Instituirea procedurilor privind sprijinul financiar pentru serviciile de proof-reading, taxă de publicare (în domeniile specifice);
  • Creșterea cu 10 % a fondului pentru mobilitățile internaționale ale cadrelor didactice;
  • Colectarea diferențiată a deșeurilor și reciclarea hârtiei în toate campusurile Universității.

  • Anul 2021 (exemplificări):
  • Continuarea lucrărilor de reabilitare și a proiectărilor începute în cursul anilor anteriori; finalizarea lucrărilor de reabilitare a pavilionului administrativ – Grădina Botanică – și a imobilului din str. Spiru Haret, nr. 8 – Facultatea de Științe Politice – (proiecte POR); finalizarea lucrărilor de reabilitare a subsolului Facultății de Teologie Ortodoxă; demararea lucrărilor de reabilitare a imobilului Facultății de Fizică; demararea procedurilor de proiectare pentru construirea unei săli de sport în Panduri, demararea procedurilor de proiectare pentru Facultatea de Chimie (școala) din Panduri; demararea construcției unui cămin studențesc în Grozăvești etc.;
  • Continuarea programului de finanțare a dotării laboratoarelor de licență / master;
  • Introducerea softului integrat de gestiune administrativă;
  • Generalizarea admiterii on-line;
  • Acreditarea a cel puțin 1 curs de formare postuniversitară / specializare pentru fiecare domeniu (încurajarea cursurilor interfacultăți);
  • Implementarea semestrului sabatic pentru a sprijini activitatea de cercetare;
  • Prima ediție a premiilor pe cercetare (organizată de ICUB);
  • Creșterea cu 25% a numărului de programe de licență și master în limbi străine;
  • Creșterea cu 10 % a fondului pentru mobilitățile internaționale ale cadrelor didactice;
  • Organizarea a cel puțin o sesiune de informare / sensibilizare în fiecare facultate legată de egalitatea de șanse, egalitatea de gen, protecția mediului, educația incluzivă;
  • Lansarea platformei de e-jobs a Universității din București;
  • Creșterea fondului pentru bursele sociale și bursele ocazionale;
  • Creșterea fondului pentru burse și premii pentru studenții care obțin rezultate deosebite (prin cooptarea partenerilor profesionali);
  • Instituirea unui fond special pentru sprijinirea stagiilor de practică pentru domeniile unde acestea trebuie desfășurate fin în afara Bucureștiului, fie în laboratoare sau centre specializate;
  • Lansarea primului proiect cu impact social susținut de Universitatea din București.

  • Anul 2022 (exemplificări):
  • Continuarea lucrărilor de reabilitare și a proiectărilor începute în cursul anilor anteriori;
  • Continuarea programului de finanțare a dotării laboratoarelor de licență / master;
  • Lansarea formatului e-book pentru cărțile publicate la Editura Universității din București;
  • Pachet nou cu servicii medicale pentru angajații Universității;
  • Amenajarea unor spații de joacă pentru copiii angajaților și studenților în toate campusurile Universității;
  • Cel puțin 1 modul pilot on line de formare continuă pe fiecare domeniu;
  • Creșterea cu 20% a numărului de studenți internaționali înmatriculați în programele de studii ale Universității;
  • Instituirea unui fond separat pentru organizarea de colocvii, conferințe sau pregătirea de proiecte internaționale;
  • Primele contracte și proiecte de cercetare aplicată finanțate de partenerii profesionali (instituții publice sau mediul privat);
  • Prima ediție a târgului de job-uri al Universității din București;
  • Deschiderea unui al doilea centru de recuperare în campusul din Panduri, sub coordonarea Departamentului de Educație Fizică;
  • Diversificarea activităților pentru cadrele didactice și studenți de la Casa Universitarilor și Grădina Botanică.

  • Anul 2023 (exemplificări):
  • ontinuarea lucrărilor de reabilitare și a proiectărilor începute în cursul anilor anteriori; finalizarea lucrărilor de reabilitare a cădirii cunoscută sub numele de Azilul Elena Doamna (spații de învățământ pentru Facultatea de Chimie, Facultatea de Administrație și Afaceri, Facultatea de Științe Politice) etc.;
  • Continuarea programului de finanțare a dotării laboratoarelor de licență / master;
  • Creșterea cu 25 % a numărului de masterate profesionale;
  • Creșterea cu 25 % a programelor de licență și master în regim de dublă diplomă, co-diplomare, diplomare multiplă;
  • Creșterea cu 25 % a ofertei de cursuri post-universitare sau de specializare acreditate (și implicit creșterea fondurilor obținute din aceste cursuri);
  • Amenajarea unor spații pentru îngrijirea temporară a copiilor angajaților și studenților în principalele campusuri ale Universității;
  • Crearea rețelei de experți reprezentanți ai Universității din București în grupurile de lucru din cadrul ministerelor (a contribui la elaborarea politicilor educaționale și a politicilor de integrare pe piața muncii a absolvenților din învățământul universitar);
  • Colaborarea cu ANC revizuirea standardelor ocupaționale naționale pentru profesiile din COR care apar pe suplimentele de diplomă ale programelor de licență și master ale Universității din București;
  • La nivelul fiecărei structuri administrative legată de gestiunea studenților internaționali va exista cel puțin o persoană care să aibă un nivel B2 al limbii engleze;
  • Prima bază de date profesionistă cu informații despre inserția profesională a absolvenților din toate facultăților Universității din București;
  • Lansarea primelor start-upuri susținute și dezvoltate prin Hub-ul de inovare;
  • Amenajarea a cel puțin unui spațiu de socializare pentru studenți / cadrele didactice / personalul administrativ în principalele campusuri ale Universității.