Loading...

IDEI ȘI PRINCIPII GENERALE

Viziunea mea despre universitate pornește de la oameni: cei care prin munca, talentul și dăruirea lor duc mai departe o tradiție de excelență a spațiului academic românesc - profesori, cercetători, personal administrativ; cei care ni se alătură an de an și pentru care ne străduim să dezvoltăm prestigiul instituției noastre și să le oferim o pregătire la standarde internaționale – studenți, doctoranzi; cei pentru care dezvoltăm cunoașterea și inovarea și apărăm principiile democratice – oamenii, societatea (care în contextul globalizării și al circulației ideilor și persoanelor, depășește granițele naționale). De aceea motto-ul programului meu este Universitatea noastră.
La baza acestui program au stat trei idei principale, care oglindesc convingerile și valorile mele în ceea ce privește universitatea de mâine:
  • Consolidarea prestigiului academic și social al Universității din București trebuie să pornească de la membrii comunității noastre: profesori și cercetători, studenți și doctoranzi, colegi din administrație
    Universitatea noastră este una comprehensivă, valoarea ei fiind dată, în primul rând, de diversitatea domeniilor pe care le ilustrează. De aceea trebuie să căutăm să înțelegem diferențele dintre facultăți, să le respectăm specificitatea, pentru a putea construi o strategie de dezvoltare care să mențină și să întărească tradiția și renumele instituției noastre. Definirea unor obiective comune, care să răspundă standardelor de calitate naționale și internaționale nu trebuie, în opinia mea, să ducă la uniformizare, ci să se bazeze pe partajarea bunelor practici sau a experiențelor de succes, precum și pe valorificarea potențialului specific fiecărei facultăți ori domeniu în parte.

  • Perenitatea tradiției academice trebuie să rămână un factor de orientare într-o societate aflată într-o schimbare permanentă și să constituie o bază a responsabilității sociale și a excelenței academice
    Într-o lume în care nu doar tehnologiile se schimbă cu o rapiditate uimitoare, ci și ansamblurile de cunoștințe, viziunile despre lume și om, Universitatea trebuie să rămână o instituție care asigură coerența schimbării în spațiu și timp, fiind ea însăși un factor decisiv al acestei schimbări. Îmi propun (asigurând resursele, infrastructura și programele necesare) ca Universitatea noastră să-și confirme tradiția în această lume în plină schimbare, să-și consolideze poziția pe plan internațional, să se înnoiască permanent, să rămână un vector al schimbării în societate, nu numai prin pregătire și formare, ci și prin cercetarea de vârf, generatoare de inovare.

  • Rolul fundamental al universității este de a forma persoane autonome din punct de vedere moral și intelectual, al dezvoltării sociale prin educație și cercetare
    Activitatea de predare – învățare și de cercetare din Universitatea noastră trebuie să răspundă idealului formării solide, cu baze culturale și științifice serioase, cu dezvoltarea responsabilității și participării civice, a personalității studenților. Nici procesul de învățământ, nici acela al cercetării nu trebuie orientate exclusiv în vederea satisfacerii cererii pieței și a dezvoltării tehnologice accelerate. Universitatea este datoare să intervină pe piața muncii și în plan social pentru a apăra și a menține valorile legate de o formare de calitate, comprehensivă, precum și pentru consolidarea unei cetățenii participative și apărarea principiilor democratice fundamentale.

    În ceea ce privește organizarea, dezvoltarea și guvernarea universității, viziunea mea se bazează pe trei principii:
  1. Promovarea unui management participativ.
    În toate funcțiile manageriale pe care le-am deținut de-a lungul timpului (șef de catedră, decan și prorector), rezultatele obținute au fost posibile datorită colaboratorilor pe care i-am avut alături. De asemenea, exercitarea acestor funcții m-a făcut să înțeleg că la nivel de departament, facultate și universitate existența unei comunități educaționale și organizaționale constituie cheia excelenței și a dezvoltării instituționale.
    Astfel, în viziunea mea, construirea unei echipe manageriale și a unei infrastructuri organizaționale care să le respecte și să le valorifice reprezintă un element esențial. Experiența și profesionalismul profesorilor noștri în diverse domenii trebuie puse mai mult în valoare, iar pentru un rector, care nu poate avea cunoștințe aprofundate în toate domeniile de activitate didactică, științifică ori administrativă, constituirea unei asemenea echipe este fundamentală în elaborarea unor strategii pertinente și implementarea eficientă a acestora. Există o imensă resursă de cunoaștere și experiență, de reflecție aplicată și metodică la nivelul facultăților, în rândurile profesorilor, cercetătorilor și studenților. Pe lângă funcțiile de conducere, îmi propun să creez și poziții de consilier și, la unele departamente administrative, poziții de coordonare asumate de cadre didactice (soluție folosită cu succes de universități partenere din țară și din străinătate).
  2. Dezvoltare bazată pe diagnoză instituțională și creșterea rolului Universității în elaborarea politicilor universitare / educaționale
    Stabilirea obiectivelor strategice și a direcțiilor de dezvoltare trebuie să se bazeze pe o analiză permanentă atât a resurselor, atuurilor și intereselor organizației, cât și a oportunităților și riscurilor legate de contextul socio-economic. Prin reorganizarea și dezvoltarea departamentelor existente, este necesară crearea a trei structuri de coordonare la nivel de universitate (prin reorganizarea și dezvoltarea unor structuri existente):
    - Un Departament pentru strategie și dezvoltarea de politici universitare, care să coordoneze elaborarea și implementarea strategiei instituționale și să formuleze propuneri de politici universitare în colaborare cu partenerii din consorțiile naționale și internaționale. Acest departament va asocia actuala Direcție de Orientare Strategică și Politici Publice, Biroul de Statistică și va folosi expertiza și experiența Centrului de Strategii al Universității (din cadrul FAA). De exemplu, îmbunătățirea prezenței Universității din București în clasamentele internaționale este un obiectiv strategic transversal, care necesită o analiză riguroasă a indicatorilor folosiți în aceste evaluări și stabilirea acțiunilor prin care rezultatele actuale pot fi ameliorate. Participarea activă la elaborarea unor politici universitare presupune, între altele, participarea profesorilor în structurile de evaluare naționale și internaționale pentru a asigura o mai mare vizibilitate expertizei din universitate, dar și pentru a putea dezvolta sau susține viziunea și proiectele instituționale.
    - Un Departament de analiză și prognoză educațională și de cercetare, după modelul unor structuri similare existente în universități din străinătate, care pe baza integrării actorilor educaționali din facultăți și tuturor celor interesați (stakeholderi), să se constituie într-o rețea organizațională aptă să ofere un tablou al necesităților, problemelor existente, precum și să propună direcții de dezvoltare dinamice și inovatoare, în funcție de contextul național și internațional. Perfecționarea infrastructurii și a dotărilor în vederea stimulării proiectelor pedagogice și de cercetare, creșterea proiectelor interdisciplinare și consolidarea relației cu mediul de afaceri și piața muncii sunt obiective obligatorii.
    - Un Departament pentru dezvoltarea patrimoniului, care: a) să coordoneze eficient rezolvarea problemelor (inclusiv prin dezvoltarea capacității de accesare de fonduri) legate de construirea, renovarea, amenajarea și dotarea spațiilor didactice și de cercetare, precum și a spațiilor destinate studenților și activităților sportive și de loisir; b) să dezvolte o strategie de valorificare (culturală, simbolică și economică) a spațiilor și imobilelor universității din București și din țară (Grădina Botanică, Casa Universitarilor, Stațiunea Zoologică Sinaia, stațiunile de la Orșova, Hațeg, Brăila, Sf. Gheorghe, Surlari etc.).
  3. Flexibilizarea deciziei manageriale prin consolidarea dialogului și comunicării cu membrii comunității academice
    În același spirit al informării continue intenționez ca experiențele și performanțele realizate de facultăți să fie mai consistent valorificate în proiectele derulate la nivelul universității, iar dialogul dintre conducerea universității și facultăți să devină un vector al culturii noastre organizaționale. Trebuie să îmbunătățim structura Universității noastre ca organizație și să găsim cadrul necesar astfel încât facultățile și centrele de cercetare să coordoneze direct proiectele din sfera lor de expertiză și competență.

În elaborarea programului meu managerial am ținut seama de trei elemente fundamentale:

  • comunitatea academică și specificul instituției pentru care este elaborat; schița de program lansată la începutul acestei primăveri a fost prezentată și discutată cu peste 800 de colegi, în întâlniri colective, în discuții individuale sau pe e-mail în perioada martie – iulie, respectiv octombrie – noiembrie 2019; în toamna acestui an am avut mai multe întâlniri cu studenții Universității pentru a clarifica datele relative la proiectele care îi privesc direct. Cea mai mare parte a criticilor, propunerilor, sugestiilor comunității noastre academice se regăsesc în proiectul managerial sau în fișele destinate facultăților, întocmite în urma întâlnirilor de care am vorbit, fișe care îmi vor fi utile pentru construirea planului meu de acțiune dacă reprezentanții studenților și colegii îmi vor acorda încrederea lor și vor alege să fiu rectorul Universității din București pentru mandatul 2019-2023.
  • standardele de evaluare instituțională folosite la nivel internațional; am pornit de la standardele și criteriile de evaluare instituțională ale agenției de evaluare High Council For The Evaluation Of Research And Higher Education, membră a membră a European Association for Quality Assurance in Higher Education (ENQA) și inclusă în Registrul European al agențiilor de acreditare (EQAR);
  • politicile educaționale și contextul socio-economic: pe lângă studierea strategiilor naționale în ceea ce privește educația și piața muncii, am acordat o atenție deosebită și strategiilor și rapoartelor la nivel european. De asemenea, am încercat să citesc cât mai multe studii și analize internaționale legate de rolul universităților în societatea actuală (de exemplu: The Conversation, http://www.europarl.europa.eu/factsheets/fr/sheet/140/enseignement-superieur, Inside Higher Ed etc.).
Structura programului pornește de la o scurtă analiză a situației actuale a Universității din București, continuă cu viziunea instituțională, cu șapte secțiuni cu obiective sectoriale, iar la sfârșit prezintă principalele etape și mecanisme de implementare.